Cum a afectat canalul Sulina adâncirea ilegală a canalului Bâstroe de către ucraineni

Adâncirea ilegală a canalului Bâstroe de către ucraineni a produs un adevărat scandal mediatic și diplomatic între cele două țări, ajungând până în atenția Comisiei Europene. Datele Administrației Fluviale Dunărea de Jos ne arată însă în ce măsură a fost afectat nivelul Dunării, inclusiv traficul naval.

AFDJ prezintă zilnic cotele apelor Dunării, adică nivelul fluviului în ziua respectivă, într-un anumit port, raportat la un punct de referință (exprimat în centimetri față de nivelul Mării Negre).

Nivelul Dunării față de cel al Mării Negre poate fi calculat, pentru o anumita localitate, dacă se adunî cota din ziua respectivă (exprimată în centimetri) cu valoarea cotei de referință pentru localitatea respectivă.

De exemplu, pentru Tulcea, cota de referință este de 56 de centimetri. O cota de 100 cm la Tulcea înseamnă că Dunărea are nivelul de 100 + 56 cm față de nivelul Mării Negre.

Important este faptul că respectivul nivel nu reprezintă adâncimea, ce poate varia mult pe distanțe foarte scurte, existând un minim asigurat în zona șenalului navigabil.

Cum se resimt în Deltă lucrările de pe Bâstroe

Una dintre temerile legate de lucrările de adâncire ilegală a canalului Bâstroe se referă la faptul că debitul Dunării ar fi afectat. Bâstroe se află în capătul brațului Chilia, ceea ce înseamnă că din Tulcea până în Sulina cotele ar trebui să fi suferit modificări.

Pentru a vedea acest lucru am verificat nivelul în trei puncte: Isaccea (înainte de despărțirea Dunării în cele trei brațe), Tulcea (după despărțirea Dunării în brațul Chilia, la capătul căruia se află canalul Bâstroe) și Sulina (la vărsarea Dunării în mare).

Am luat în considerare faptul că lucrările ar fi fost începute în decembrie 2022, când au fost semnalate în zonă primele nave de dragare.

La Isaccea, cota era de 174 cm pe 1 decembrie 2022, ajungând în prezent la un plus de 242 cm, cu un minim al intervalului de 148 cm pe 14 decembrie 2022 și un maxim de 256 cm pe 3 februarie.

La Tulcea, cota era de 128 cm pe 1 decembrie, ajungând în prezent la 195 de cm, cu un minim al intervalului de 114 cm pe 14 decembrie și un maxim de 281 cm pe 3 – 5 februarie.

La Sulina, cota era de 55 cm pe 1 decembrie și este de 73 de cm în prezent, cu un minim al intervalului de 60 cm pe 14, 19 decembrie și 7 ianuarie și un maxim de 94 pe 11 ianuarie.

În concluzie, conform măsurătorilor AFDJ, adâncirea Bâstroe nu a afectat, cel puțin deocamdată, nivelul Dunării în aval de brațul Chilia, respectiv în zona de deltă de la Tulcea spre mare.

Scandalul adâncirii canalului Bâstroe

În urmă cu aproape două săptămâni, Puterea.ro prezenta, în exclusivitate, faptul că Ucraina a demarat de câteva luni lucrările de adâncire a canalului Bâstroe.

Anunțam și o primă întâlnire a oficialităților române, în acest caz: pe 8 februarie, directorul interimar care răspunde de domeniul naval din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Georgeta Murgeanu, convoca o întâlnire fulger cu reprezentanți ai Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și ai administrațiilor fluviale.

„Prin aprilie 2022, reprezentanții Poliției de Frontieră din zona Chilia m-au informat că Ucraina a început să lucreze la adâncirea canalului Bâstroe. Imediat, a  doua zi, eu am informat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, inclusiv pe ministrul Barna Tanczos, despre această situație, dar n-am avut niciun feedback nici până azi.

În schimb, ieri dimineața, am fost sunat de la Ministerul Transporturilor să vin la o întâlnire despre această situația, dar, fizic nu aveam cum să ajung”, declara atunci pentru Puterea.ro Gabriel Teodosie Marinov, guvernatorul ARBDD.

Reacțiile autorităților române

„Există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziție și să informeze cu date”, a susținut Sorin Grindeanu într-o conferință de presă de săptămâna trecută.

„Există niște tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului și asupra Deltei Dunării”, a mai adăugat ministrul de la Transporturi.

„Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a șlepurilor și a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru”, a recunoscut Grindeanu pentru Europa Liberă.

După semnalul tras de Sorin Grindeanu, reprezentanți ai Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au replicat că nu știu natura lucrărilor, dar că vor interveni dacă Ucraina nu respectă tratatele internaționale.

Instituția precizează „că nu a primit nicio informare de la vreo autoritate română că în momentul de față se fac lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe și reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T)”.

Reacția guvernatorului Deștei Dunării

Și guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Gabriel Marinov a reacționat la scandalul dregării și susține că, instituţia pe care o conduce nu a primit nicio informare despre lucrările pe care Ucraina le face pe canalul Bâstroe.

„Nu aş vrea să iau un subiect terţ înainte de a-l lămuri pe cel de bază şi anume lucrări se desfăşoară în zonă. Cel puţin Rezervaţia Biosferei Delta Dunării nu a fost înştiinţată cu privire la anumite lucrări ce s-au desfăşurat sau sunt în curs de desfăşurare.

Nu avem niciun fel de informare în acest sens, iar pe de altă parte ceea ce vedem noi prin constatare directă, respectiv faptul că în anumite momente, pe perioade scurte de timp, una, două zile, pe distanţe scurte, de câteva mile marine se desfăşoară lucrări la fel în ca în ultimii ani, sunt lucrări de întreţinere. Nu ştim cu ce avem de-a face deocamdată”, a afirmat Gabriel Marinov.

Totodată, acesta a precizat că în spaţiul public au apărut informaţii contradictorii în legătură cu lucrările care au loc pe canalul Bâstroe.

„În spaţiul public au apărut informaţii destul de contradictorii, ba se menţionează că a fost înştiinţată o instituţie din partea română, ba există acel comunicat al ministerului Infrastructurii că s-a mărit adâncimea canalului Bâstroe.

Din păcate, nu avem cum să constatăm astfel de lucrări, nu putem vedea decât intrarea pe şenalul Bâstroe, pe canalul lor navigabil, iar ceea ce se întâmplă dincolo de această intrare până la mare e ascuns privirilor noastre.

Dacă am fi fost informaţi cu privire la astfel de lucrări, noi sau altă instituţie a statului român cu siguranţă trebuia ataşată acestei informări şi solicitarea de discuţii pe un proiect concret, lucru care nu s-a întâmplat. Ar trebui să ştim clar despre ce vorbim”, a mai declarat guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.