Cum au băgat marțienii zâzanie într-un sat din Ialomița

Un zvon nemaiauzit a făcut, de curând, ocolul unei localităţi, altminteri foarte liniştite. Au venit extratereştrii! Doamne Sfinte, apără şi păzeşte! Oare ce i-a aruncat pe omuleţii verzi pe plaiurile mioritice? Au pus, na, ochii pe femeile gospodarilor din sat! Sau le-o fi arzând buza după vreo ţuică de zărzărică şi vor să fure patentul?!?

Te pomeneşti că s-au vorbit cu primarul ca să pună mâna pe pământurile ţăranilor! Aşa, şi în alte câteva feluri, le-a mers pâra bietelor personaje marţiene, într-o noapte ploioasă de vară, pe când mai mulţi pământeni stăteau îngânduraţi în faţa unui ţoi cu băutură de la crâşma principală dintr-o comună din județul Ialomiţa.

Omul, la birt, și dacă are inundaţii, și dacă are secetă, și dacă îl doare capul de ce se întâmplă în țară, tot găseşte pentru ce să-şi mai facă griji. Că, na! Așa e omul la băutură…

Or fi trimişii lui Ioha?

Întâmplarea relatată, numele din text, ambianţa în cauză, toate sunt autentice, fără pic de îmbârligături gazetăreşti. Mărturisesc că am aflat povestea aceasta de la un agent 007, care e, prin voia superiorilor şi a şcolilor absolvite, şef de post în comuna vecină cu respectiva, unde s-a întâmplat daravera.

Iată, cum a zis poliţistul informator, faptele: într-o noapte de vară, după o ploaie prelungită, tineretul din comună, fără alte perspective de distracţie, s-a cam… destrăbălat. S-a ținut discotecă! Nu se mai ținuse de-un veac! A mers pâra și-n localitățile vecine, de unde au venit tineri „că dă muzică bună aici, nu bagă manele multe, ca în altă parte“. Ei, și dj-ul s-a cam jucat cu luminile, provocând pe cer adevărate tornade incandescente.

A doua zi, după ce-a bătut popa toaca la Radu Vodă, la crâşma lui nea Tomel s-au adunat la o masă nea Lăiţă, nea Gicuţă, nea Costel şi nea Oaie şi s-au pus pe dezbătut subiectul. „Mă, zice unul, aţi auzit că au fost extratereştrii pe la noi noaptea trecută? Cică erau ba verzi, ba roşii, ba întunecaţi, aşa… După cum venea pala de ploaie…“

Ceilalţi aprobă serioşi, cu ochii în luciul lichidului din pahare, şi caută explicaţii: „Mă, da’ de ce au venit ei, taman acia, la noi? Ce, nu mai era şi alte sate?“ „Băi, fraţilor, eu cred că e o punere la cale a lu’ Ioha… Iohannis, mă, ce vă uitați ca vițeleanu la poarta nouă? Ca să ne ia ochii dă la pensiile vai de mama lor“.

„Auzi, Gicuţă, să vă taie şi să vă ia pensiile vouă, mă, că voi l-aţi votat pe neamț, cu tot guvernul lui. Mie nu mi-a trebuit!“ „Păi, normal! Tu ești cu PSD-ul, pupa-m-ați toți undeva! ”. „Lasă, mă, nu mai contează! Că acuma e una și-ăia, și-ăialalți! Să pupă ca curvele între ei. Direct pă bot! N-ai văzut cum trag la același ciolan toți?”

O altă opinie n-a întârziat să apară: „Bă, proștilor, cu partidele voastre! Ăștia de pe Marte ăla n-au femei frumoase, pă la ei, p-acoloșa. Toate sunt zbanghii cum sunt și ei. Și cred că a mers vestea că noi avem frumuseți de muieri aicișa, la noi!” „Io, mă, nea Oaie, să dau muierea nu sunt dă acord! Nu sunt! Ne curcim neamul în halul ăsta?” „Fugi, mă, că p-a ta nici n-o ia nici dracu’, săraca! Ce, extratereștrii ăștia crezi că cată la babe cum avem noi? Vrea fete de-ale tinere, nu babe bătrâne!”

„Sunteți niște proști cu toții! Știți de ce-a venit, mă, extratereștrii ăștia? Bă, să ne ia zărzărica din țoi și din butiu!” „Ce zărzărică, mă? Patentu’ la țuica dă zărzărică, zici?” „Da, bre! Ce, crezi că ei, acoloșa, are țuică de-asta bună, dă care avem noi? Ei bea mătreața satanei, nu rachiu! De-aia și e verzi așa!” „Bă, mai taci! Că era și roșii, n-auzi? Mă, da’ dacă vrea ei să ne ia căzănelul din bătătură? Că dacă-l are p-ăsta face zărzărică mereu! Ce, e fructe să faci țuică din ele, peste tot!”

„Io tot zic c-o ia de-a gata! Zărzărica. La ce să se mai chinuie ei cu cazanul? Să facă foc, să stea pe lângă țuică când începe să curgă, să guste cu lingura ca să n-o facă prea acră… Mă, da’ io zic că nu ne vizează pă noi. Pe Tomel îl are în vedere. Că ăsta e cârciumar, are țuică multă! Pune și apă-n ea! O înmulțește mai ceva ca Iisus vinul ăla, când cu peștii. Are și bani!” „Cine, mă? Iisus?” „Tomel, mă, ce ești prost! N-ai văzut c-a umflat iar prețul cu doi lei? Și, dacă îl atacă extratereștrii de la el nu se cunoaște că fură!”

Apare şi înţeleptul

„Bă, lăsați dracu’ politica aia! Că toți ăia din partide e la fel dă breji! Și mai lăsați și flinticurile alea cu muierile și cu țuica! La ăia dă pă Marte nu le trebuie țuica și femeile voastre! Ei are finețuri pe-acoloșa, nu ca aicișa, la noi! Extratereștrii ăștia vor să ne ia pământul. S-a vorbit cu primarul, să dea dracii!”

„Adică primarul le dă pământul nostru? Păi, mai ajunge la primărie? Că-l taie lumea!” „Îl taie, pă dracu’! Ce, nu e toate actele la el? Ascultaţi voi la Mandea! Primarul e înțeles cu ăștia! Ia bani dă la omuleți!“. „Fugi, mă, prostule, că nu vin ăştia de pe planeta lor să se bage slugă la dârloagă la pământul tău. Ai văzut tu oameni de-ăştia verzi care să dea cu sapa? Ce dracu’ să facă ei cu pământul? Tre’ să aibă bani să bage în el, utilaje, erbicide, chimicale. Ehe… N-ai văzut cât ne costă ca să nu-l lăsăm pârloagă?“.

„Fugi, tu, mă, Lăiţă… Pământul e bun, că ei, pe la ei, pe-acolo, n-au aşa ceva. E arid tot, e piatră seacă, e iască la ei. Noi avem pământ ca lumea, nu glumă. Îl ia cu totul şi îl duce la ei, pe Martele ăla. Ca să poa’ să trăiască şi ei, că nu mai rezistă în pietroaiele acolo. Eu asta cred că tre’ să fie.“ Ceilalţi cad pe gânduri: mda, pare logic. Mai logic decât toate posibilităţile care le-au trecut prin cap. Ai dracului extratereştrii ăştia! De strigoi, mai scapi, mai bagi un căţel de usturoi prin buzunare, mai faci o cruce, mai te rogi. Dar de ăştia? Naţia naibii! Cum să-i anihilezi? „Auziţi, mă, să-l întrebăm pe domnul… Pe domnul organ. Că el e mai deștept ca noi. Na, e omul legii. Poate i s-a dat ordin, ceva, să fie atent și să-i prinză pă omuleți!“

„Organul“ a pus piciorul în prag

La sfârşit, după ce i-a ascultat, după ce le-a explicat cum e cu jocul de lumini şi umbre de la discotecă, „organul“ s-a răţoit la bieţii oameni: „Ia spargeţi gaşca, fraţilor, şi nu mai staţi în perimetru! Circulaţi! Mergeţi dom’le, pe la casele voastre! Mai daţi-o dracu’ de băutură, că vă întunecă minţile în cap. Ce să caute extratereştrii la voi? Ce să facă cu praful vostru de pe tobă? Auzi, extratereştri… Vorbiţi aiurea şi uite aşa se duce vorba şi mă trezesc mâine cu presa pe capul meu, să dau declaraţii despre extratereştrii lu’ peşte… Daţi-o-n mă-sa de treabă, că sunteţi moşi bătrâni!“

Şi, uite aşa, fără să vrea şi fără să ştie, într-o noapte ploioasă de vară omuleţii verzi au băgat zâzanie şi spaimă printre ţărani. Sau, poate, din lipsă de altceva, sătenii au făcut doar haz de necaz, ca românul hâtru…