Nivelul de cooperare dintre comandamentul militar ucrainean și SUA și Marea Britanie în primii ani ai războiului pe scară largă a fost mult mai strâns decât se credea anterior. Acest lucru este dovedit de o operațiune militară secretă care a implicat forțele speciale britanice, CIA și generali ucraineni, care urmărea să dezvolte o strategie de înfrângere a Rusiei, arată The Telegraph, care analizează datele dintr-o investigație pe scară largă a The New York Times.

Timp de aproape trei ani, până la revenirea la putere a președintelui Donald Trump, Statele Unite și Ucraina au derulat un parteneriat strâns, dar extrem de discret. Investigația The New York Times dezvăluie o colaborare care a depășit semnificativ granițele ajutorului militar anunțat public. De la strategii de luptă, la coordonate precise de ținte, parteneriatul a fost alimentat de un flux constant de informații și planificare tactico-strategică.

Operațiunea secretă care a schimbat dinamica războiului

La doar două luni după izbucnirea invaziei ruse în Ucraina, o sală de operaţii militară a fost organizată în secret în Germania, la Clay Kaserne/Wiesbaden, cartierul general al armatei americane pentru Europa și Africa. Această locație a devenit punctul nevralgic al unei colaborări extinse între serviciile de informaţii occidentale și comandanţii ucraineni.

Oficialii militari s-au îngrijorat că ar putea fi excesiv de provocator să numească țintele „ținte”. În schimb, au fost denumite „puncte de interes”.

Implicarea CIA în această operaţiune a fost posibilă graţie unui efort coordonat iniţial de comandourile britanice.

Comandouri britanice pe teren ucrainean

O echipă restrânsă de ofiţeri britanici a escortat doi generali ucraineni din Kiev până în Germania, prin Polonia, folosind pașapoarte diplomatice. Acest demers a fost crucial pentru integrarea Ucrainei într-un sistem de comandă și control comun, unde CIA și aliații din NATO urmau să sprijine cu informaţii, logistică și strategie. Spre deosebire de americani, britanicii au menținut echipe operative în Ucraina, ceea ce le-a oferit o influență directă asupra deciziilor tactice.

Ben Wallace, decizii controversate

Unul dintre episoadele notabile ale cooperării strânse a fost implicarea directă a fostului ministru britanic al apărării, Ben Wallace, care ar fi cerut demiterea generalului ucrainean Andrii Kovalchuk. Acesta din urmă fusese ezitant în a lansa o ofensivă decisivă împreună cu aliații, deși forțele ruse erau vulnerabile lângă Herson.

Wallace ar fi cerut consultări cu omologii americani, iar decizia de concediere a generalului ucrainean ar fi fost luată în urma acestor discuții. Wallace neagă, totuși, aceste informații, afirmând că decizia a aparținut exclusiv ucrainenilor.

CIA rămâne în Ucraina, în ciuda retragerii oficiale

Marea Britanie, conform anchetei, a plasat echipe mici de ofițeri în Ucraina, spre deosebire de americani. Acest lucru le-a oferit planificatorilor militari britanici relativ mai multă influență.

În același timp, administrația Biden a ordonat retragerea completă a personalului american de pe teren înaintea invaziei, și doar o echipă mică de ofițeri CIA a rămas împreună cu ucrainenii. Această prezență a fost esențială pentru campaniile de partajare a informațiilor care au dus la lovituri de precizie asupra unor ținte rusești, atât în teritoriile ocupate, cât și în interiorul Rusiei.

Operațiunea „Lunar Hail” și mutarea liniilor roșii

În ianuarie 2024, ofițerii militari americani și ucraineni din Wiesbaden au planificat împreună o campanie – folosind rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de coaliție, împreună cu drone ucrainene – pentru a ataca aproximativ 100 de ținte militare rusești în Crimeea. Campania, numită Operațiunea Grindină Lunară, a reușit în mare măsură să-i forțeze pe ruși să retragă echipamentele, instalațiile și forțele din Crimeea înapoi pe teritoriul Rusiei continentale.

Implicarea Regatului Unit a fost esențială în planificarea atacului, iar acceptarea unei astfel de misiuni a marcat o schimbare semnificativă a toleranței la risc din partea Washingtonului și Londrei.

Tot în 2024, CIA a identificat un depozit vast de muniții în Toropets, la 290 de mile nord de granița cu Ucraina. Pe 18 septembrie 2024, un roi de drone a lovit depozitul de muniții. Explozia, la fel de puternică ca un mic cutremur, a deschis un crater de lățimea unui teren de fotbal. Mai târziu, CIA i s-a permis și coordonarea unor lovituri cu drone ucrainene, în sudul Rusiei, pentru a încerca să încetinească progresele în estul Ucrainei.

Tensiuni în relația Ucraina-Occident. Dezacordurile au contribuit la eșecul contraofensivei din 2023

Deși cooperarea a fost strânsă, au existat tensiuni. În aprilie 2022, americanii au identificat nava Moskva în timpul unui schimb de informații. Ucrainenii au folosit acele informații pentru a o scufunda. Deși a fost o lovitură majoră, Washingtonul a fost iritat că nu a fost informat în prealabil. Această lipsă de coordonare a devenit o problemă recurentă, accentuând diferențele de obiective dintre aliați.

De asemenea, contraofensiva din 2023 a fost menită să creeze un nou avânt după triumfurile primului an. Dar după ce partenerii au organizat jocuri de război la Wiesbaden și au convenit asupra unei strategii, planul a intrat în malaxorul deciziilor politice ucrainene.

Șeful forțelor armate ucrainene, generalul Valery Zalujny, a acceptat planul, a cărui piesă centrală a fost un asalt în direcția orașului Melitopol, din sud, care avea să întrerupă liniile de aprovizionare rusești. Dar rivalul și subordonatul său, generalul col. Oleksandr Sirski, avea propriul său plan – de a captura forțele ruse în orașul ocupat, Bakhmut. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost de partea lui și a împărțit muniția și forțele între două fronturi principale în loc de a acționa pe o singură direcție. Ucrainenii nu au reușit niciodată să reocupe Bakhmut și, în câteva luni, contraofensiva s-a încheiat cu eșec. Rusia avea acum avantajul.

Totodată, în martie 2024, SUA au descoperit că agenția de informații militare ucrainene plănuia – fără știrea Washingtonului – o operațiune la sol în sud-vestul Rusiei. Când SUA au aflat, i-au avertizat pe omologii ucraineni că o astfel de misiune se va întâmpla fără sprijinul lor.

Astfel de incidente au stârnit glume amare în administrația Biden, potrivit căreia ei știau mai multe despre ce plănuiau rușii, din cauza propriilor eforturi de spionaj, decât despre ceea ce făceau partenerii lor ucraineni