Cum au intervenit ambasadele străine în Revoluția română din 1989

Pe lângă cetățenii României, și reprezentanții ambasadelor străine au avut un rol activ în Revoluția din decembrie 1989. Conform unor documente recent declasificate de Serviciul Român de Informații, au fost inclusiv cazuri de diplomați arestați pentru participarea la proteste.

Un raport întocmit de Securitate pe 22 decembrie 1989 arată că, în după-amiaza zilei de 21 decembrie, la ambasada franceză a avut loc o reuniune de uurgență a unor șefi de misiuni diplomatice ai statelor membre ale Comunității Economice Europene.

La ea au participat ambasadorii Franței, ai Republicii Federale Germane, Olandei, Belgiei, Spaniei și Greciei.

În paralel, a fost anunțată o reuniune a șefilor misiunilor diplomatice ale statelor membre NATO pe 22 decembrie, ora 11.

Implicarea în proteste

Nu s-au limitat doar la reuniuni în sediile diplomatice.

„În a doua jumătate a zilei de 21 decembrie, mai mulți diplomați de la ambasadele Angliei, Franței, RFG, Italiei, SUA, Greciei, Spaniei, Olandei și altele au părăsit în mod repetat sediile misiunilor diplomatice, deplasându-se în zonele de desfășurare a evenimentelor, unde au foto-filmat aspectele observate. Doi atașați militari adjuncți ai Ambasadei Franței au intrat în rândul demonstranților din fața hotelului Intercontinental.

Ulterior, ei au fost reținuți împreună cu alte elemente și conduși la organele de miliție pentru cercetare.

În rândul demonstranților de la Intercontinental s-a aflat și ambasadorul Olandei, care a fost preocupat să se informeze despre modul în care decurg evenimentele. A afirmat că va telefona unor ziare din Olanda pentru a relata evenimentele, promițând apoi interlocutorilor că singurul lucru pe care îl poate face pentru ei este de a le asigura protecția la reședința sa”, se arată în raportul declasificat de SRI.

Securiști morți sau răniți la Revoluție

Potrivit rezultatelor cercetărilor Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD), în evenimentele din decembrie 1989 au murit 1.166 de persoane, alte 3.138 fiind rănite.

Dintre aceștia, 16 morți și 25 de răniți au fost angajați ai Direcției Securității Statului (DSS).

Într-un document din 31.10.1991, desecretizat și el recent, Serviciul Român de Informații prezintă Situația numerică privind cadrele militare din fosta DSS decedate sau rănite în timpul Revoluției din decembrie 1989.

Cei mai mulți sunt din celebra USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă): 7 morți și 3 răniți.

Majoritatea victimelor sunt din București, dar există și din serviciile de Securitate ale județelor Brașov (doi morți și un rănit), Sibiu (doi morți), Harghita și Ialomița (câte un mort).

Cât privește categoria de cadre, cele mai multe victime sunt din rândul ofițerilor (11 morți și șase răniți), în vreme ce la subofițeri au fost cinci morți și opt răniți.

Morții Revoluției

Potrivit statisticilor Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, intervalul 17-22 decembrie 1989 s-au înregistrat 271 de martiri, 22-25 decembrie – 715, după 25 decembrie au fost înregistrate 113 victime, iar fără dată exactă au fost înregistrate alte 67.

Astfel, în total, Revoluţia din 1989 a avut în total 1.166 de victime în oraşele declarate martir: Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caransebeş, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reşiţa, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara.