Cum depinde agricultura mondială de Rusia și Belarus

Dincolo de alianța pe plan politic dintre Rusia și Belarus în cazul conflictului din Ucraina, cele două sunt de aceeași parte a baricadei și în ceea ce privește producția de îngrășăminte pe bază de azot sau de potasiu. În condițiile în care rușii livrează peste 40% din fertilizanții pe bază de azot la nivel mondial și dețin o cotă de piață de 40% alături de Belarus la potasiu, este lesne de înțeles de ce tot mai mulți analiști își pun, acum, întrebarea cum va fi afectată agricultura mondială de restricțiile impuse celor două țări.

Situația este cu atât mai gravă, cu cât nicio altă țară nu este în măsură să suplinească locul celor două, în cazul în care acestea nu vor mai putea să aprovizioneze piața.

Urmările se vor vedea cel mai mult în sezonul agricol 2022-2023, iar țările sărace vor fi cele mai vulnerabile. Vor fi afectate atât randamentele culturilor, cât și fertilitatea solurilor, mai atrag atenția specialiștii.

Interdicție de două luni

Rusia a interzis deja pentru două luni exportul de azotat de amoniu, care alături de uree se numără printre cele mai utilizate îngrășăminte cu azot din lume. Interdicția este în vigoare până la 1 aprilie. Anterior, și China a interzis exportul de îngrășăminte cu fosfat până în iunie 2022.

Acum, după invazia Ucrainei de către Rusia, se pune tot mai mult problema instituirii unor sancțiuni drastice Kremlinului, dar și aliatului său – Belarus. Pe care unele state le vor respecta, cel mai probabil, în timp ce alții își rezervă dreptul de a rămâne neutri. Este și cazul Braziliei, de exemplu. Președintele Jair Bolsonaro a declarat recent că Brazilia va rămâne neutră față de conflictul din Ucraina. El a recunosut că este foarte greu să impună sancțiuni Rusiei, deoarece acestea ar putea să aibă un impact negativ asupra economiei braziliene, mai ales că fermierii sunt dependenți de importurile rusești de îngrășăminte.

Citeste si România a vândut 800.000 de tone de cereale, de când au început luptele în Ucraina. Ce se caută