Cum explică BNR decizia de reducere a dobânzii de politică monetară

Consiliul de adminstrație al Băncii Naționale a României (BNR) a explicat, în minuta ședinței din 7 august, care au fost argumentele scăderii dobânzii-cheie la 6,5%, de la 6,75%, în urma discuțiilor de politică macroeconomică, conduse de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

SINTEZĂ

► Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică ale inflaţiei de bază şi preţului combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

► Faţă de martie, inflaţia anuală s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), în principal ca efect al ieftinirii substanţiale a energiei în T2/2024, îndeosebi a gazelor naturale.

► Şi rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat descreşterea în T2, inclusiv faţă de previziuni, coborând la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie.

► Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie mai joasă decât cea din proiecţia precedentă, mai ales pe orizontul apropiat de timp.

► Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la final de 2024 şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină până la capătul orizontului proiecţiei uşor sub limita de sus a intervalului ţintei şi sub precedenta prognoză.

► Descreşterea inflaţiei anuale va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază şi al modificărilor legislative din domeniul energiei. Totodată, există influenţe aşteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din restrângerea foarte uşoară a excedentului de cerere agregată.

► Activitatea economică a crescut cu 0,7% în trimestrul I/2024, mai puţin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor. Totodată, faţă de T1/2023, avansul PIB s-a redus semnificativ în T1/2024, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni.

► Cele mai recente date şi analize indică o creştere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în T2/2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu T2/2023.

► Incertitudini şi riscuri mari pentru inflaţie decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele şase luni, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate în perspectivă pentru continuarea consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna lui 2024.

► O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie.

► Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, pe fondul modificărilor legislative şi al secetei prelungite din acest an, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

► Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa.

► Totodată, absorbţia fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice

► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.