Cum ne-a crescut puterea de cumpărare pe datorie în ultimii 10 ani

Creșterea salariului mediu net s-a făcut în paralel cu adâncirea deficitului bugetar și cu creșterea datoriei publice, în condițiile în care cursul de schimb a stagnat.

Vestea zilei pare să fie una bună – am ajuns la 80% din media UE la PIB per capita, raportat la paritatea puterii de cumpărare, foarte aproape de Slovacia și Croația și peste Ungaria, Grecia și Bulgaria.

Cât de bună este, de fapt, situația vom constata comparând cum stăteau lucrurile în 2014 și cum stau acum.

În 2014, România cu 55% din media UE la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (PPS), era doar peste Bulgaria (47%), Croația având 59%, Polonia și Ungaria 68%, Slovacia 73% (Austria era la 127%, ca să ne referim și la alte state din apropiere).

14:58 • ECONOMIE

Este vreun indicator macro care să arate optimist în România?

13:37, 06.12.2024 • ECONOMIE

Euro atinge vineri un nivel record faţă de leu, un maxim al anului 2024. Va reuşi BNR să menţină stabilitatea cursului?

În România, deficitul bugetar în 2014 a fost de 1,4%, cel mai mic din UE, iar datoria publică, de 44% din PIB.

Polonia avea atunci deficit bugetar de 3,3% din PIB și datorie publică de 50,4% din PIB, Ungaria avea deficit de 2,5% și datorie publică de 74% din PIB, Croația, deficit de 2,5% și datorie publică de 74%.

Cum stăteau lucrurile în 2023? România își crescuse deficitul la 6,6% din PIB și datoria publică la 49% din PIB. Ungaria avea deficit de 6,7% și datorie publică de 73% din PIB, Polonia avea deficit de 2,5% și datorie publică de 49%, Croația avea deficit de 0,5% și datorie de 63% din PIB.

După cum se vede, în ultimii 10 ani în România a crescut datoria publică, iar deficitul bugetar rulat de Guvern, la fel, până în punctul în care pentru 2024 se vorbește de peste 8% din PIB.

Restul statelor cu care ne comparăm au reușit să reducă datoria publică (toate) și deficitul bugetar (cu excepția Ungariei).

Creșterea salariilor a fost spectaculoasă în România, de la un salariu mediu net de 2.114 lei în decembrie 2014 (471 de euro la cursul leu-euro de 4,48 lei în 31 decembrie 2014) la ultimul salariu mediu net din octombrie de 5.242 de lei (1.054 de euro).

Cu alte cuvinte, salariul mediu net a crescut de mai mult de două ori în euro în ultimii 10 ani, în condițiile în care datoria publică a crescut, la rândul său, spre 50% din PIB, iar deficitele rulate de Guvern sunt de 8% în prezent.

Spre ce ne îndreptăm?

Speranța că vom putea crește puterea de cumpărare a populației majorând treptat veniturile și menținând cursul de schimb relativ constant începe să arate doar ca un vis frumos, iar economia dă semne de trezire la realitate.

Statul nu prea mai are resurse să continue în același ritm, iar primele măsuri de austeritate vor veni în 2025, după ce alegerile au fost depășite.

Momentan, piețele nu ne amendează, pentru că România pare să aibă un rol geopolitic important în regiune, dar la prima relaxare a conflictului din Ucraina fragilitatea construcției bugetare românești vă deveni stridentă.

Care este punctul slab al filosofiei creșterii puterii de cumpărare folosite până în prezent? România nu este stat exportator puternic, iar creșterile de salarii ne reduc competitivitatea și mai mult. Economia pare să fi ajuns într-un punct mort, dovadă că avansul PIB-ului a ajuns sub 1%.

Fără creștere economică, deficitele vor fi susținute din dobânzi mai mari la obligațiunile de stat (se vede deja în ofertele Tezaur și Fidelis pentru piață locală), fapt ce va crește costurile cu rostogolirea datoriei publice, și asta ne apropie de o spirală mortală.