Cum ne va afecta 2025: Creștere economică, inflație, salarii, pensii, taxe și impozite

România se pregătește pentru un an economic marcat de o creștere moderată, o piață a muncii stabilă și o inflație în scădere. Estimările pentru 2025 arată o economie care continuă să se redreseze, dar fără salturi spectaculoase.

Creștere economică de 2,5%, dar cu provocări

Economia României este prognozată să crească cu 2,5% în 2025, un ritm superior celui din 2024, dar departe de cifrele spectaculoase din trecut. Această dinamică vine în contextul unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară și al unei investiții sporite în infrastructură, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale. Totuși, sectorul industrial crește timid, cu doar 0,5%, în timp ce construcțiile și agricultura vor avea un avans mai consistent, de 4,8%, respectiv 3,9%.

Piața muncii: Șomaj redus, dar salarii cu creștere mai lentă

Numărul de salariați este estimat să crească cu peste 63.000 de persoane, ajungând la 5,47 milioane. Rata șomajului va rămâne scăzută, la 3,1%. Totuși, creșterea salariilor va fi mai temperată decât în anii anteriori. Câștigul salarial mediu brut va ajunge la 8.620 lei lunar, iar salariul net la 5.355 lei, ceea ce indică o creștere reală de doar 1,6%, față de 8,3% în 2024.

Inflația înseamnă mai puține scumpiri, dar cu excepții

Inflația va continua să scadă, atingând 3,8% la finalul anului 2025, comparativ cu 5,1% în 2024. Totuși, primele luni ale anului ar putea aduce scumpiri temporare din cauza unor ajustări fiscale.

13:32, 17.01.2025 • ECONOMIE

Banca Mondială are vești proaste pentru România

14:15, 18.12.2024 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu și-a făcut bilanțul la final de mandat: „Am reușit să punem România pe un drum mai bun”

Deficitul extern rămâne ridicat

Un punct nevralgic al economiei rămâne deficitul de cont curent, estimat la 7,4% din PIB, adică aproximativ 28,3 miliarde de euro. Cu toate că se preconizează o ușoară ameliorare în anii următori, importurile continuă să depășească exporturile, afectând echilibrul economic extern. Deficitul extern reprezintă diferența negativă dintre importurile și exporturile unei țări, adică atunci când valoarea bunurilor, serviciilor și capitalului care ies din țară depășește valoarea celor care intră. Acesta poate fi finanțat prin împrumuturi externe sau atragerea de investiții străine.

Ce înseamnă toate acestea pentru români?

Pentru cetățeanul de rând, 2025 va fi un an de stabilitate, fără creșteri spectaculoase, dar nici fără prăbușiri economice. Salariile vor crește mai puțin, dar inflația mai scăzută va face ca majorările să fie mai simțite. Șomajul rămâne la niveluri reduse, iar investițiile în infrastructură ar putea aduce beneficii pe termen lung. Totuși, deficitul ridicat și dependența de importuri sunt riscuri care pot afecta stabilitatea economică în anii următori.

Ministerul Finanțelor estimează pentru 2025 un PIB de 1.912 miliarde lei (+8,4% față de 2024) și o creștere economică de 2,5% (comparativ cu 1% în 2024). Deficitul bugetar scade la 7,04% din PIB (de la 8,65% în 2024), dar rămâne ridicat, în condițiile unor cheltuieli de 802,1 miliarde lei (+75 miliarde lei).

Venituri și taxe:

În proiectul de buget pentru 2025, Guvernul estimează o creștere a veniturilor cu 50 miliarde lei, în principal prin majorarea unor taxe și eliminarea unor facilități fiscale. Printre principalele măsuri fiscale care duc la creșterea taxelor se numără:

🔹 Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții și agricultură, ceea ce înseamnă că aceștia vor plăti contribuții sociale și impozite mai mari pe venit.
🔹 Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, ceea ce va obliga mai multe firme mici să plătească impozit pe profit în loc de impozit pe venit.
🔹 Creșterea „taxei pe stâlp” (taxa pe construcțiile speciale), care va aduce venituri suplimentare de 1,7 miliarde lei.
🔹 Digitalizarea ANAF și implementarea sistemelor e-TVA și e-Factură, cu scopul de a reduce evaziunea și de a colecta mai eficient TVA-ul (estimare: 2-3 miliarde lei în plus).

Aceste măsuri vor aduce venituri mai mari la buget, dar vor avea și un impact asupra firmelor și angajaților din sectoarele vizate.

Principalele cheltuieli:

• Salarii bugetare: 169,5 miliarde lei (9,4% din PIB)
• Pensiile: 182 miliarde lei (9,6% din PIB)
• Apărare: 2,23% din PIB (în creștere față de 2,18% în 2024)
• Investiții publice: 150 miliarde lei (7,9% din PIB, față de 6,7% în 2024)

Reducerea deficitului:
Statul economisește prin înghețarea salariilor bugetare (-9 miliarde lei) și a pensiilor temporar (-19 miliarde lei). Inflația scade la 4,4% (de la 5,6% în 2024), iar salariul mediu net ajunge la 5.355 lei lunar.

Bugetul va fi dezbătut în Parlament, iar succesul său depinde de colectarea veniturilor și de evitarea derapajelor fiscale.