Cum poate România evita degradarea la „non-investment grade”? Analiza unui expert financiar

După decizia agenției Standard & Poor’s de a coborî perspectiva de rating a României de la stabilă la negativă, discuțiile despre viitorul economic al țării au devenit tot mai intense.

Expertul financiar Cristi Tudorescu aduce în discuție o serie de scenarii și soluții pentru a evita trecerea țării în categoria „junk”, ceea ce ar putea genera o criză profundă pe piețele financiare.

Contextul deciziei S&P

Menținerea ratingului de „investment grade” era previzibilă, dar perspectiva negativă ridică semne de întrebare privind viitorul economic. În cazul în care deficitul bugetar nu va fi redus semnificativ, România ar putea fi retrogradată în categoriile nerecomandabile investițiilor, fie în aprilie, fie în toamnă. Aceasta ar duce la dobânzi și mai ridicate la împrumuturi și la o dependență sporită de instituțiile financiare internaționale.

Măsuri necesare pentru a evita scenariul „junk”

Cristi Tudorescu identifică patru direcții majore de acțiune pentru a menține ratingul de „investment grade”:

08:00, 20.12.2024 • OPINII

România, la limita prăpastiei financiare: iresponsabilitate politică sau populism perpetuu?

1. Reducerea deficitului bugetar Deficitul bugetar actual de 8,6% din PIB trebuie redus treptat către 7% în 2025. Deși autoritățile au anunțat reducerea cheltuielilor de personal cu 5%, rămâne de văzut dacă această măsură va fi implementată. Reducerea aparatului bugetar este considerată fezabilă, iar Tudorescu subliniază că disponibilizările ar putea fi absorbite de sectorul privat.
2. Controlul datoriei publice Cu o datorie publică ajunsă la 54% din PIB și o traiectorie ascendentă spre 60%, România nu mai poate fi considerată o țară cu datorie scăzută. Stabilizarea acesteia va necesita mai mulți ani de ajustări fiscale și aducerea deficitului sub 5% din PIB.
3. Coerența guvernamentală Stabilitatea politică și coerența deciziilor guvernamentale sunt esențiale. Guvernele cu mandate scurte sau lipsa unei majorități solide după alegerile prezidențiale ar putea amplifica riscul de retrogradare. Dacă în iunie 2025 va exista o strategie clară pentru reducerea deficitului, țara ar putea evita efectele unei degradări a ratingului.
4. Evitarea recesiunii Deși probabilitatea unei recesiuni în 2025 este scăzută, orice șoc economic ar putea agrava situația. Reducerea cheltuielilor publice și o mai bună colectare a taxelor ar putea atenua acest risc.

Ce se întâmplă dacă România este retrogradată la „junk”

Experiența Greciei, care a avut rating „non-investment grade” între 2010 și 2023, oferă un exemplu al impactului negativ al unei astfel de decizii. Salariile medii din Grecia sunt în continuare cu 25% sub nivelul din 2010, iar țara a fost forțată să implementeze politici de austeritate severe.