Cum pot recâștiga constructorii de nave din Europa supremația mondială, la concurență cu China și Coreea
România, care în 1998 se situa pe locul 6 la nivel mondial în domeniul construcțiilor de nave, deține acum doar locul 7 în Europa, dar între timp și industria navală europeană a pierdut supremația mondială, acum deținând doar 15% din piața construcțiilor navale.
În anii 80, industria construcțiilor navale din România înregistra o dezvoltare fără precedent. Se construiau nave nave pentru flotele companiilor de navigație românești, cargouri pentru transportul de mărfuri generale dar și nave de pescuit, nave pentru transport de minereu sau produse petroliere, dar în șantierele românești se construiau nave și pentru Grecia, India, Rusia, China, etc.
După 1990, domeniul construcțiilor navale a înregistrat un regres, dar după privatizările în care au fost preluate de grupuri recunoscute în domeniu, precum „Damen” sau „Vard”, șantierele navale de la Galați, Brăila și Tulcea, continuă construirea de nave maritime sofisticate, de la nave pentru administrarea parcurilor eoliene din Marea Nordului și spărgătoare de gheață pentru Polul Sud la nave de croazieră pentru Polul Nord sau nave militare.
În 1998, România se situa pe locul 6 la nivel mondial în domeniul construcțiilor de nave. În 2005, România era pe locul 8 în Europa, iar în prezent este pe locul 7 la nivel european, dar cu mult sub locul performant din 1998, deoarece între timp și domeniul construcțiilor navale din Europa a înregistrat un regres, după ce mulți ani șantierele navale europene au deținut supremația la nivel mondial.
În prezent, în industria construcțiilor navale din Europa funcționează aproximativ 200 de șantiere navale mari, dar acestea dețin doar 7% din comenzile mondiale de construcții de nave noi.
Dezbaterea constructorilor de nave din România: „Cererea de pe piața construcțiilor de nave noi în perioada 2024-2040”
Constructorii de nave din România au discutat, în cadrul celei de a 93-a întruniri a „Colocviului Constructorilor de Nave” de la Facultatea de Arhitectură Navală de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, despre situația din industria construcțiilor de nave la nivel mondial, în care constructorii de nave din Europa au pierdut supremația în favoarea companiilor din China și Coreea de Sud.
Tema de dezbatere a „Colocviului” care reunește foști și actuali specialiști în construcțiile de nave de la Șantierul Naval din Galați, specialiști în proiectare navală, cadre didactice și studenți de la Facultatea de Arhitectură Navală, a fost „Cererea de pe piața construcțiilor de nave noi în perioada 2024-2040”.
În cadrul dezbaterii a fost prezentată situația de pe piața globală a construcțiilor navale la sfârșitul anului 2023 și tendințele de pe piată, ținând cont de situația geo-politică, de standardele de decarbonizare care au devenit importante și în construcțiile de nave, dar și de alte crize care afectează economia în general.
În analizarea situației pieței mondiale a construcțiilor de nave au fost luate în considerație mai multe criterii, printre care „contractări de nave noi, după tipul navei: nave militare, portcontainere, tancuri, nave offshore, nave de cercetare, nave de pescuit, remorchere”, „livrări de nave noi în prezent și în perspectivă, după țară și regiune” și „numărul de comenzi de nave noi, după regiune, naționalitate și țară”.
Șantierele navale din Europa au pierdut supremația. Mai dețin doar 15% din piața mondială, în timp ce China și Coreea controlează 73%. Transportul maritim de mărfuri reprezintă 80% din transportul mondial de mărfuri, pe oceanele și mările lumii navigând peste 140.000 de nave de transport de mărfuri.
Această statistică, dar și faptul că transportul maritim este cel mai puțin poluant, indică și importanța domeniului construcțiilor de nave în economia globală.
Dar evoluțiile de pe piața construcțiilor de nave a înregistrat în ultimii ani o schimbare, șantierele navale din Europa pierzând supremația deținută decenii la rând.
În 2023, constructorii navali din Europa au deținut numai 15% din piața mondială a construcțiilor de nave, în timp ce China a deținut 41%, iar Coreea de Sud 32% din piață.
S-a ajuns la această situație în condițiile în care asiaticii consideră construcția de nave ca fiind un domeniu strategic și sprijină masiv industria navală prin subvenții la energie și materii prime, protecționism și facilități care denaturează concurența pe piață.
În aceste condiții, șantierele navale din Asia pot oferi prețuri de construcție mai mici cu 30-40% decât cele din Europa.
„În 2023, șantierele navale din China și Coreea de Sud reprezentau 41% și, respectiv, 32% din valoarea registrului global de comenzi de construcții navale, în timp ce șantierele navale europene reprezentau doar 15%. În ultimii ani, ambele țări asiatice au beneficiat pe deplin de boomul de comenzi pentru containere și tancuri LNG (nave pentru transportul Gazului Natural Lichefiat – n red), două produse pe care Europa le-a construit până de curând.
Concurenții asiatici consideră construcția de nave ca fiind strategică pentru conducerea lor maritimă, prin urmare își sprijină masiv industria cu subvenții, protecționism și alte politici favorabile acestui segment, măsuri care denaturează concurența loială, inclusiv accesul foarte benefic la finanțare.
Ca urmare, șantierele navale asiatice pot oferi prețuri mai mici, de obicei cu 30-40% mai ieftine decât Europa, iar armatorii europeni, care sunt lideri mondiali ai transportului maritim, comandă acum cele mai multe nave comerciale din flotele lor în Asia, fiind dependenți de zona asiatică”, a precizat în expunerea sa Gelu Stan, directorul ANCONAV, Asociația Constructorilor de Nave din România.
Șantierele din Europa sunt specializate în nave militare și nave de croazieră, dar șantierele din China intră puternic și aceste segmente
Concurența dintre șantierele navale din Europa și cele din Asia a devenit acerbă și pe anumite segmente ale pieței mondiale a contrucțiilor navale, adică în privința anumitor tipuri de nave.
Spre exemplu, în Europa se construiesc cele mai multe nave militare și nave de croazieră, dar China intră puternic pe piață și în aceste segmente. Alt exemplu, la cargourile pentru transportul mărfurilor generale: prețul navelor din categoria navelor „cargo”, este mai mic în China, cu până la 30% față de Europa, pentru că valoarea forței de muncă, adică valoarea manoperei în prețul de construire a navei, este mai mică, aceasta reprezentând, de regulă, 40% din valoarea navei.
La pretul scăzut al navelor realizate in China contribuie și valoarea mai mică a materiilor prime și a echipamentelor în raport cu prețurile din Europa.
Altă provocare a pieței construcțiilor de nave: decarbonizarea
Pe piața construcțiilor de nave a apărut în ultimii ani o nouă provocare, prin noile standarde pentru decarbonizare. Armatorii comandă nave noi, folosindu-le cât mai mult pe cele vechi, cu mici îmbunătățiri care să le situeze la limitele valorilor admisibile de emisii de gaze, ceea ce a determinat ca rata dezmembrărilor de nave vechi să fie în scădere în 2023.
Practic, asistăm la o reducere a investițiilor în construirea de nave noi și implicit la o restrângere a pieței construcțiilor de nave. Dar în acest context, asistăm și la o condiționare a armatorilor în a comanda nave noi, cu tehnologii de reducere a emisiilor CO2, pentru că operarea navelor vechi devine mult mai costisitoare:
„Noile reglementări implementate în legislația maritimă pentru navele din Europa, dar și pentru cele care tranzitează Europa (IMO-CII, EU-ETS, FuelEU Maritime) vor crește dramatic costurile de operare a navelor vechi, care nu au sisteme de economie energetică sau combustibili alternativi, cu emisii reduse de CO2 și GHG, gaze cu efect de seră”, a mai precizat Gelu Stan.
O strategie la nivelul Comisiei Europene ar aduce recâștigarea supremației până în 2050
Noile direcții de dezvoltare din domeniu profilează obiectivul ca până în 2050 industria navală din Europa să își recâștige capacitatea de producție dar și capacitățile tehologice care să le permită constructorilor europeni să concureze pe toate segmentele de construcții de nave noi, indiferent că vorbim de nave „cargo” sau nave portcontainer, nave de croazieră sau nave militare.
Dar pentru atingerea acestor obiective, este necesară instituirea la nivelul Uniunii Europene a unui set de măsuri care să asigure condiții favorabile acestui domeniu industrial:
„În acest scop, Comisia Europeană ar trebui să elaboreze de urgență o strategie care să sprijine rolul-cheie al industriei pentru conducerea maritimă și securitatea economică maritimă a UE”, a mai precizat directorul ANCONAV.