Cum rămâne cu taxa auto? Guvernul s-a mai fript o dată cu ea

Guvernul mai introdusese o taxă auto pentru poluare, transformată ulterior în timbru de mediu, pe care, în final, s-o restituie.

Taxa auto, restituită. Ulterior, Guvernul a fost obligat de Curtea Europeană de Justiție să o restituie integral șoferilor. Asta, chiar și după ce forma taxei a fost schimbată de diverse formule de guvern, de trei ori. Impactul bugetar pentru restituirea tuturor acestor taxe a fost de 6,5 miliarde de lei.

Antologică a fost la vremea respectivă „mișcarea” unei ministre a Mediului care și-a înmatriculat o mașină 4×4 în Bulgaria. Asta, pentru a evita plata în România a celebrei taxe pentru poluare. Taxă pe care o propusese chiar ea.

Acum, cererea de plată numărul 4 din PNRR, care ar trebui depusă în iunie, va include reforma fiscală prevăzută și în planul fiscal, dar și un jalon privind taxarea mijloacelor de transport poluante, o măsură similară cu taxele auto din trecut, scrie profit.ro.

11:18, 18.02.2025 • ECONOMIE

Probleme la Dacia? Producţia de maşini la uzina de la Mioveni a scăzut cu 31% în ianuarie

17:46, 17.02.2025 • ECONOMIE

Guvernul se va ocupa și de asigurări: pregătește o platformă unde românii să plătească primele pentru RCA și PAD

De ce n-o să mai fie Dacia cea mai îndrăgită marcă a românilor? Fiindcă directorul fabricii de la Mioveni este cel care propune taxarea mașinilor

Recent, directorul Dacia România, Mihai Bordeanu, a declarat că a transmis Guvernului României o propunere de taxare a mașinilor vechi și poluante. Taxare „care să echilibreze în mod logic banii cheltuiți pe programele de tip Rabla, de casare a acestor mașini”.

„Cu o astfel de structură, de tip impozit anual, taxa nu va mai fi în pericol să fie declarată discriminatorie. De instanțele europene. Pentru că nu îngrădește nimănui achiziția sau deținerea unui automobil mai vechi, indiferent de locul de unde îl cumpără. Ci îl impozitează în funcție de gradul de poluare a acestuia.” (Declarație pentru Profit.ro „a unei persoane care este la curent cu propunerea transmisă Guvernului de Dacia”.

România fusese până acum „raiul mașinilor secondhand”. Nu se mai plătea vreo taxă de poluare sau timbru de mediu la înmatriculare.

Cum, stă treaba în Europa

Taxarea mașinilor poluante în Europa variază de la o țară la alta. Majoritatea statelor însă folosesc sisteme fiscale care țin cont de:

• Emisiile de CO₂: vehiculele care emit mai mult CO₂ sunt taxate mai ridicat. De exemplu, impozitul de înmatriculare și cel anual se calculează adesea pe baza valorii emise de fiecare autovehicul.
• Normele de poluare (standardele Euro): mașinile care nu îndeplinesc standardele moderne (de exemplu, Euro 5 sau Euro 6) pot suporta taxe suplimentare.
• Capacitatea cilindrică sau mărimea motorului: în unele țări, taxele se bazează și pe caracteristicile tehnice ale motorului.
• Restricții locale: unele orașe au introdus zone cu emisii reduse (LEZ), unde accesul mașinilor poluante este limitat sau taxat suplimentar.

În Germania, mașinile sunt taxate prin impozitul auto (Kfz‑Steuer), care ia în calcul:

• Capacitatea cilindrică a motorului:
  • Pentru vehiculele pe benzină se percep aproximativ 2 euro pentru fiecare 100 cm³ (sau fracțiune) de capacitate.
  • Pentru cele diesel, tariful este mai mare, în jur de 9,50 euro pentru fiecare 100 cm³.
• Emisiile de CO₂:
  Dacă emisiile depășesc un anumit prag (de obicei, 95 g CO₂/km), se adaugă o taxă suplimentară de aproximativ 2 euro pentru fiecare gram CO₂ emis peste acest prag.

În Olanda, mașinile poluante sunt taxate prin două mecanisme:

1. Impozitul de înmatriculare (BPM – Belasting van Personenauto’s en Motorrijwielen):
   • Se calculează în funcție de emisiile de CO₂ ale vehiculului.
   • Cu cât o mașină emite mai mult CO₂, cu atât BPM-ul va fi mai mare.
2. Taxa anuală de drum (motorrijtuigenbelasting):
   • Se bazează pe greutatea vehiculului, tipul de combustibil și zona în care este utilizat.
   • Pentru mașinile poluante, taxa anuală poate fi mai ridicată.

În Franța se aplică un sistem de tip bonus-malus ecologic:

• Malus: la achiziția unui vehicul nou, dacă emisiile de CO₂ depășesc un anumit prag (de obicei, în jurul valorii de 133 g CO₂/km), se aplică o taxă suplimentară (malus) care poate ajunge la câteva mii de euro, în funcție de nivelul emisiilor.
• Bonus: în schimb, pentru vehiculele care emit foarte puțin CO₂, statul acordă un bonus ecologic, adică o reducere la prețul de cumpărare.