Cum sărbătoreau Paștele regii României

Printre multe alte noutăți pe care Regele Carol I le-a adus în protocolul Curții Regale a României a fost și ceremonialul de Paște. Vreme de trei generații, acesta a fost urmat, fără greș, de suveranii români.

Ceremonialul de Paște al Curții Regale a României cuprindea mai multe momente. Primul dintre acestea se petrecea în Vinerea Mare. La ora 7,30 seara, suveranul, însoțit de Casa Civilă și cea Militară se deplasa la biserica Mitropoliei, pentru a asista la serviciul religios. Ținuta indicată era cea de mare doliu: civilii purtau frac, cravate și mănuși negre și marile cruci fără cordon, în timp ce militarii îmbrăcau ținuta de gală – decorații și marile cruci fără cordon.

Cu un sfert de oră înaintea suveranului soseau miniștrii, președinții și membrii Adunărilor Legiuitoare, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții de Conturi. De asemenea, participau și reprezentanți ai curțilorși tribunalelor, primarul Capitalei și Consiliul Municipal, înalți comandanți ai Armatei și ofițeri superiori din garnizoana București. Se ocolea biserica în sunetul clopotelor. În fruntea alaiului pășeau clericii cu facle, prefectul Poliției, adjutanții regali, mareșalul Curții și clerul oficiant cu Sfântul Epitaf. Urma Carol I, care mergea alături de Mitropolit, sub un baldachin negru, iar în spatele lor se înșiruiau ceilalți demnitari.

Învierea, vestită cu 101 salve de tun

În noaptea Învierii, Regele, împreună cu Casele Civilă și Militară și escortat de un escadron de cavalerie, se deplasa la Mitropolie. La slujba oficiată de Mitropolitul Primat asista împreună cu miniștrii și înalți demnitari. Ținuta recomandată era fracul, cu cravată și mănuși albe, alături de decorații. Doamnele purtau rochii elegante, mănuși lungi și pălării.

La miezul nopții, Mitropolitul, suveranul și toți credincioșii ieșeau din biserică să primească lumina. Chemarea „Veniți de luați lumină” era însoțită de sunetul clopotelor și de 101 salve de tun trase de pe Dealul Spirii.

Pentru a marca participarea Regelui la slujba Învierii, pe un pergament se scria primul capitol din Evanghelia lui Ioan. Suveranul își punea semnătura și sigiliul pe înscris, iar acesta era dus și păstrat la Arhivele Statului.

După acest gest solemn, Regele lua în mâna sa Sfânta Cruce, înaintea căreia se închina întreaga asistență.

În prima zi de Paște, la ora 15, la palat avea loc tradiționala gustare, la care luau parte înalți prelați, miniștri, ofițeri și funcționari superiori.

Până la acea oră, în dimineața Paștelui regele Carol I vizita cazărmile din jurul Bucureștiului, unde ciocnea ouă roșii și stătea de vorbă cu soldații.

În familia regală, Duminica Paștelui era consacrată familiei, iar în lunea Paștelui suveranul făcea o plimbare călare în suburbiile Capitalei.

Acest protocol a fost urmat, cu mici variații atât de Regele Ferdinand, cât și de Carol al II-lea.

Meniu de Paște

Între documentele păstrate în Arhivele Statului s-a păstrat și o notă referitoare la meniul regal din ziua de Paște a anului 1942. În acel an, Învierea s-a sărbătorit pe 5 aprilie.

Familia Regală a oferit un dejun regal, la care au participat nouă persoane. Meniul a constat din ouă de Paște, aperitive, miel fript, salată din legume de sezon, pască și fructe.

La cină s-au servit, din nou, ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe.

În aceeași zi, membrii suitei regale au primit la prânz alivenci moldovenești, friptură de miel cu salată de cartofi, salată, sufleu de lămâie și cafea. La cină li s-a oferit borș de miel, miel pane și cartofi, salată și pască.