Cum se pot frauda alegerile în România? Care sunt cele mai frecvente metode

În contextul alegerilor prezidențiale din 2024, întrebările despre integritatea procesului de votare sunt tot mai dese, deoarece fiecare detaliu legat de corectitudinea votului influențează atât percepția asupra legitimității rezultatului, cât și încrederea românilor în democrație.

Metodele de fraudare electorală în România includ o gamă largă de practici prin care se încearcă manipularea rezultatului alegerilor. Printre acestea, se numără:

1. Cumpărarea voturilor – Acest tip de fraudă se desfășoară prin oferirea de bani, produse sau servicii pentru a încuraja votul în favoarea unui candidat. Astfel de practici sunt adesea realizate înaintea votului, iar cei care primesc beneficii trebuie să prezinte dovada votului pentru a primi recompensa​. Respectiv fotografierea buletinului de vot ștampilat.
2. Turismul electoral – Aceasta este o metodă prin care votanții sunt transportați de la o secție de votare la alta, adesea în zone rurale sau în localități izolate, pentru a vota de mai multe ori. Deși SIMPV (Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal) a redus semnificativ votul multiplu, în continuare pot exista breșe, mai ales în secțiile unde tabletele nu funcționează corespunzător sau în secțiile care nu sunt bine monitorizate​
3. Manipularea proceselor-verbale – După închiderea urnelor, rezultatele sunt transcrise în procesele-verbale, care trebuie transmise mai departe la birourile electorale centrale. Există cazuri documentate în care datele au fost modificate intenționat, inversând numărul de voturi sau adăugând voturi suplimentare unui anumit candidat. Această metodă poate trece neobservată mai ales în absența unor reprezentanți ai partidelor mici, care nu pot supraveghea toate secțiile.
4. Introducerea voturilor suplimentare – Aceasta implică introducerea unor buletine de vot suplimentare în urne de către membrii secției de votare. Adesea se folosește în secțiile mici, unde supravegherea este redusă​.
5. „Suveica” sau metoda buletinului pre-marcat – Această metodă este una veche și funcționează prin introducerea unui buletin de vot deja marcat într-o urnă. Alegătorul primește un buletin de vot ștampilat de către organizatorii fraudei și trebuie să aducă înapoi buletinul nou, nefolosit, pentru a dovedi că a respectat înțelegerea. În acest fel, un vot deja marcat poate circula printre mai mulți alegători, fiecare returnând în final un buletin nou​
6. Intimidarea alegătorilor – În anumite localități mici, primarii sau consilierii locali exercită presiuni asupra alegătorilor, mai ales dacă aceștia sunt dependenți de ajutoare sociale sau locuri de muncă oferite de primărie. În ziua votului, prezența reprezentanților partidelor sau chiar a primarilor în secțiile de votare poate crea un mediu intimidant pentru alegători, influențând astfel decizia acestora​
7. Voturile prin corespondență și manipularea acestora – În cazul votului prin corespondență, deși teoretic este un proces sigur, există suspiciuni că buletinele de vot nu ajung întotdeauna la timp la alegători sau sunt manipulate în timpul transportului. În lipsa unui control strict, voturile prin corespondență pot fi folosite pentru a influența rezultatul alegerilor.​
8. Anularea voturilor valabile – Aceasta este o metodă prin care, în secția de votare, buletinele de vot pot fi invalidate prin aplicarea unei ștampile suplimentare sau prin alte metode. Aceasta permite eliminarea unui număr semnificativ de voturi pentru un anumit candidat sau partid. În general, această practică necesită colaborarea mai multor membri ai secției de votare, dar este eficientă în localitățile cu diferențe mici de voturi​
9. Infiltrarea observatorilor sau reprezentanților partidelor – În anumite cazuri, partidele reușesc să își infiltreze proprii membri drept observatori sau chiar reprezentanți ai altor partide în secțiile de votare. Acești reprezentanți pot închide ochii la anumite practici frauduloase sau chiar participa activ în ele, facilitând manipularea voturilor și modificarea proceselor-verbale​. În unele cazuri, observatorii neutri sunt împiedicați să monitorizeze procesul electoral, ceea ce poate facilita fraudele locale. Au existat acuzații că unii observatori nu au fost primiți în secțiile de votare sau că nu li s-a permis accesul la documentele cheie.
10. Răspândirea dezinformării – Rețelele sociale sunt utilizate pentru a discredita candidați sau pentru a crea confuzie în rândul alegătorilor. Informațiile false despre procedurile de vot sau despre candidați pot descuraja participarea la urne.

Impactul fraudei asupra alegerilor prezidențiale din 2024

14:01, 05.12.2024 • POLITICĂ

Cum va arăta România după alegerile prezidențiale? Cu ce țară compară Sigfried Mureșan România

09:48, 03.12.2024 • Internațional

Putin este atent la ce se întâmplă în România. Reacție ironică după o recentă decizie a autorităților

Fraudarea alegerilor nu numai că subminează democrația, dar și decredibilizează rezultatele electorale și afectează încrederea populației în instituțiile statului.

Pentru a contracara aceste practici, este esențială implicarea activă a societății civile și monitorizarea atentă de către organele competente.