Cum și cât ne afectează valul de praf saharian

Praful saharian a început să ajungă din ce în ce mai des în țara noastră. Dacă până acum doi – trei ani un nor de praf saharian ajungea în România o dată, de două ori pe an, era ceva deosebit. Acum este a doua oară în ultima lună!

După cum explică climatologii, prezența din ce în ce mai des a prafului saharian în părțile noastre este provocată de schimbările climatice. În contextul acestora, circulația curenților de aer este și ea în curs de modificare. Unul dintre rezultate este și predominanța, în anumite perioade, a unor curenți puternici care vin din nordul Africii și antrenează cu ei cantități mari de praf saharian.

Mare parte din praf ajunge să se depună pe teritoriul nostru. Am întrebat mai multe categorii de specialiști ce efecte poate avea depunerea prafului saharian. Specialiștii în mediu și în biologia plantelor sunt, unanim, de acord că perturbările produse nu au caracteristici deosebite.

„Vorbim despre un praf normal, alcătuit din particule fine de nisip. Practic, are același efect ca și praful provenit din mediul autohton. În funcție de dimensiunea și concentrația particulelor din care este alcătuit, influențează parametrii calității aerului, la capitolul „pulberi în suspensie”. Dar, repet, nu există vreo diferență între modificările înregistrate din cauza prafului saharian față de cele provocate de praful autohton, provenit din diferite surse”, spune meteorologul Mihai Crețu.

„Praf saharian sau praf autohton – totuna!”

O părere similară are și biologul Monica Săndulescu. „Pot exista, în cazul depunerilor masive, efecte asupra plantelor. Frunzele sunt acoperite de depunerile de praf și stomatele lor sunt blocate. Urmarea este că ele sunt sufocate, mai mult sau mai puțin, în funcție de grosimea stratului de praf. Dar efectul este temporar, căci transpirația plantelor, roua, ploile, îndepărtează praful, de obicei într-un timp destul de scurt. Faptul că praful provine din Sahara nu are nici o relevanță”.

Alergicii, asmaticii și bolnavii cardio-vascular sunt cei mai afectați de norul de praf saharian

Faptul că praful provine din Sahara nu are o relevanță deosebită este confirmat și de pneumologul Cornelia Nedelcu.

„Vorbim de o atmosferă încărcată cu praf, în general. În principiu, praful saharian este alcătuit, ca orice praf, predominant din particule de dioxid de siliciu – nisip. Problemele cauzate țin de granulația prafului. Particulele mari irită pielea și ochii. Cele mai periculoase sunt particulele fine, care pătrund în căile respiratorii. Organismul uman are capacitatea de a se apăra de ele și le elimină prin strănut sau prin tuse. Totuși, la persoanele care au anumite afecțiuni pot apărea problemele. Cei mai afectați sunt cei cere suferă de astm bronșic sau de boli obstructive ale căilor respiratorii. Acestea pot avea crize care se manifestă sub forma unor dificultăți în respirație. Altă categorie de pacienți care pot fi afectați sunt cei care suferă de alergii”, spune medicul.

„Nici bolnavii suferinzi de afecțiuni cardio-vasculare nu sunt feriți de probleme. Și ei pot simți dificultăți în respirație sau creșterea pulsului, tot pe fondul unei oarecari insuficiențe respiratorii”, a mai adăugat specialistul.

Dr. Nedelcu mai crede că portul unei măști ajută prea puțin sau deloc. „Dacă e să facem un raport între greutățile în respirație produse de portul măștii și cele cauzate de praf, vom constata că beneficiul clinic este minim sau nu există. De aceea, cea mai bună protecție este ca, în zilele cu mult praf, pacienții să stea în casă, cu ușile și ferestrele bine închise”.

Ca un ultim sfat, general, pentru toate categoriile de populație, medicul recomandă evitarea activităților fizice intense, indiferent că sunt sportive sau de altă natură, în exterior, în zilele cu praf mult în atmosferă.