Cum stă România la capitolul economie subterană? Mai bine decât credem!

Economia subterană a României a fost o temă de discuție constantă de-a lungul ultimilor 25 de ani, cu estimări care adesea indicau valori între 30-40% din PIB.

Aceasta a fost o problemă complexă, datorită diversității și incertitudinii surselor de informații. Cu toate acestea, avansul tehnologic și evoluțiile recente în legislația fiscală europeană și românească au contribuit la o scădere semnificativă a economiei neformale, trendul fiind clar ascendent în ultimele decenii, conform lui Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România.

Potrivit studiului „EY Global Estimări ale Economiei Subterane Globale și Politici de Abordare” publicat recent, economia subterană a României reprezintă aproximativ 13,1% din PIB în 2023. Deși acest procentaj este mai mare decât media globală de 11,8%, el reprezintă o scădere semnificativă comparativ cu estimările din trecut. În 2000, ponderea economiei subterane în România ajungea la 31,3%, iar în 2013 la 19,5%, ceea ce reflectă progresele realizate în reducerea acestui fenomen.

Cum arată economia subterană la nivel global și în România?

Studiul realizat de EY acoperă o perioadă de 23 de ani (2000-2023) și analizează 131 de țări, dintre care 119 au înregistrat progrese remarcabile în reducerea economiei subterane, în special în ultimii cinci ani. Ponderea economiei subterane globală a fost estimată la 11,8% în 2023, ceea ce se traduce printr-o scădere de aproximativ 6,7% din PIB în ultimii cinci ani. În acest context, România se află sub media europeană, dar tendința de reducere a economiei neformale este evidentă.

Economia subterană se referă la activitățile economice neraportate, desfășurate atât de întreprinderi înregistrate cât și de cele neînregistrate. Aceste activități nu sunt incluse în PIB și reprezintă o parte semnificativă din deficitul fiscal al unui stat. Deși acest fenomen este prezent în toate economiile lumii, intensificarea măsurilor de combatere a economiei subterane la nivel global și național a condus la o reducere progresivă a acestuia.

Factorii care contribuie la reducerea economiei subterane în România

Reducerea economiei subterane în România se datorează mai multor factori. În primul rând, progresele tehnologice și legislația fiscală europeană și românească au făcut ca activitățile economice neraportate să devină tot mai greu de ascuns. De asemenea, evoluțiile legislative au încurajat întreprinderile informale să se înregistreze și să opereze legal, facilitând astfel conformarea fiscală.

În plus, studiul EY subliniază că este esențial să se crească încrederea contribuabililor în administrația publică și în sistemul fiscal. Atunci când cetățenii sunt convinși că taxele lor sunt cheltuite cu înțelepciune și că există o concurență loială în mediul de afaceri, gradul de conformare fiscală crește semnificativ.

Provocările rămase în fața reducerii economiei subterane

Chiar dacă România a înregistrat progrese semnificative în reducerea economiei subterane, drumul nu este încă complet. În continuare, este nevoie de măsuri suplimentare pentru a atinge media UE și pentru a asigura o concurență loială. Printre recomandările studiului se numără consolidarea încrederii în administrația fiscală, formalizarea întreprinderilor informale și utilizarea tehnologiei pentru detectarea mai eficientă a non-conformării fiscale.

De asemenea, o cooperare internațională mai strânsă între agențiile guvernamentale și utilizarea mai eficientă a informațiilor de la terți (bănci, piețe de muncă, platforme online etc.) ar putea accelera procesul de combatere a economiei subterane.