Cum va face față centrala de Cernavodă riscurilor de mediu: detalii din proiectul de retehnologizare

Proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nucleare Electrice Cernavodă și extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400, a cărui implementare este reglementată de Acordul de Mediu, ia în considerare o serie de riscuri specifice zonei, dar și măsuri clare de adaptare și prevenire, pentru a asigura securitatea și protecția mediului înconjurător.

Riscurile de mediu și măsurile de prevenire

Printre principalele riscuri identificate pe platforma CNE Cernavodă se numără inundațiile din surse externe, ca urmare a nivelului ridicat al Dunării și/sau a precipitațiilor intense, dar și condițiile severe de mediu, precum vântul puternic sau temperaturile extreme. De asemenea, se are în vedere și impactul fenomenelor specifice sezonului de iarnă sau al nivelului extrem de scăzut al apei din Dunăre.

În ceea ce privește aceste riscuri, proiectul a evaluat vulnerabilitatea la schimbările climatice, stabilind că aceasta este redusă. Măsurile deja implementate includ soluții specifice pentru adaptarea la schimbările climatice, reducând astfel impactul potențial asupra funcționării unității și a depozitului de combustibil ars.

18:10, 28.03.2025 • Justitie

Scandal de corupție la Cernavodă. Ancheta DNA se extinde, un fost viceprimar se numără printre suspecți

12:18, 28.03.2025 • Energie

Burduja și ONG-urile: Lilieci la înălțime și raci invizibili blochează proiectele energetice

Seceta și impactul asupra funcționării centralei

Un alt risc important este fenomenul de secetă, care ar putea afecta sursa principală de apă a CNE Cernavodă. Având în vedere că centrala depinde de recircularea apei de răcire prin bazinul de aspirație al Dunării, se estimează că fenomenul de aridizare nu va avea un impact semnificativ asupra funcționării platformei până în anul 2100. Aceste prognoze sunt susținute de analiza specifică a efectelor climatice asupra resurselor de apă, care indică un impact limitat asupra operațiunilor pe termen lung.

Mișcările seismice și măsurile de securitate nucleară

În ceea ce privește riscurile seismice, CNE Cernavodă a fost construită pentru a rezista în condiții de siguranță nucleară la mișcări seismice cu probabilități de 10-4/an. Pe amplasament este activ un sistem de monitorizare seismică pentru structurile esențiale pentru securitatea nucleară. În cazul în care seismul depășește un prag critic, se vor lua măsurile corespunzătoare, care includ evaluarea impactului asupra funcționării sistemelor de securitate nucleară sau oprirea manuală a reactoarelor, după caz.

Scenarii-limită și impactul radiologic asupra sănătății umane

Un aspect esențial al analizei de mediu a fost evaluarea impactului radiologic asupra populației în caz de accidente sau evenimente neobișnuite. Scenariile de accidente și incidente, inclusiv cele legate de transportul deșeurilor radioactive, au fost atent analizate. Conform evaluărilor, nu se așteaptă efecte reziduale asupra sănătății umane din cauza acestor evenimente, având în vedere măsurile de securitate și reglementările în vigoare.

Scenariile de accident nuclear, care ar putea implica eliberarea de material radioactiv, au fost, de asemenea, incluse în analiza de risc. Cu toate acestea, analiza a concluzionat că nu există riscuri semnificative de expunere la radiații pentru populația din afara amplasamentului în cazul unor astfel de evenimente, toate dozele de radiație fiind în limitele reglementate.

Ce înseamnă retehnologizarea Unității 1

Procesul de retehnologizare a Unității 1 a CNE Cernavodă are ca obiectiv principal prelungirea duratei de viață a reactorului, astfel încât să poată funcționa în siguranță pe termen lung, având un al doilea ciclu de operare. Acesta este esențial pentru securitatea energetică a României și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul de producere a energiei.

Când începe și cât durează:

• Proiectul de retehnologizare va începe în 2027, după obținerea autorizației de mediu și avizelor necesare.

• Durata totală a procesului este estimată a fi de 4-5 ani.

• În această perioadă, vor fi înlocuite componentele ansamblului reactorului și vor fi modernizate atât sistemele nucleare, cât și cele clasice ale unității. Totodată, va fi realizată infrastructura necesară implementării acestei modernizări.

Beneficiile retehnologizării includ:

• Creșterea siguranței operaționale și performanței unității.

• Îmbunătățirea infrastructurii de manipulare și depozitare a deșeurilor radioactive.

• Oferirea unei soluții eficiente din punct de vedere al costurilor pentru acoperirea cerințelor energetice pe termen lung.

• Contribuirea la dezvoltarea lanțului intern de aprovizionare și la crearea de locuri de muncă, atât direct, cât și indirect.

De asemenea, proiectul include extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) cu module de tip MACSTOR 400, ce vor permite o capacitate dublă de depozitare față de cele existente, pentru a susține funcționarea unității pe termen lung.

anexa-HG_-Acord-de-mediu_retehnologizare