Cum va potoli Marea Neagră setea de energie a Europei

Cea mai lungă și mai adâncă linie submarină de energie din lume urmează să fie instalată între țărmurile estice și vestice ale Mării Negre.

Spre finele anului trecut, liderii Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei un acord care prevede transmiterea energiei verzi din Caucazul de Sud către Europa și face parte din planurile mai ample ale Uniunii Europene (UE) pentru diversificarea energetică. Acest eveniment a fost extrem de lăudat de către președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, drept un proiect „plin de posibilități”.

Azerbaidjan e rol cheie în proiect

Azerbaidjanul, un producător cheie de petrol și gaze naturale, joacă deja un rol semnificativ în securitatea energetică europeană prin diverse acordul convenite cu UE. În plus, atât Azerbaidjanulă și Georgia sunt țări importante de tranzit energetic pentru Turcia și Europa de Sud și de Sud-Est. 

Proiecte economice cheie cu semnificație geopolitică, cum ar fi  conductele petroliere  Baku-Tbilisi- Ceyhan (care merge din Azerbaidjan până în Turcia) și  Baku-Supsa și Coridorul sudic de gaze (care traversează din nou est-vest prin Turcia) au ridicat importanța Azerbaidjanului ca un actor important în securitatea energetică pentru Europa, se arată într-o analiză făcută de Mamuka Tsereteli, Senior Fellow pentru Eurasia, American Foreign Policy Council/Central-Asia Caucaus Institute, citat de Aze Media.

10:26, 11.11.2024 • ECONOMIE

Relația Marea Britanie – BP. O dilemă climatică având implicații diplomatice

20:16, 06.11.2024 • Energie

România și Azerbaidjan ar putea scoate de la naftalină un proiect energetic estimat în trecut la 4,5 miliarde de euro

Cât de importantă este România

Decizia UE de a sprijini linia electrică submarină dintre Georgia și România reprezintă o dezvoltare semnificativă. Acesta va permite ca electricitatea produsă în Azerbaidjan, Georgia și alte țări să fie livrată direct pe piața europeană. De asemenea, va ajuta țările producătoare de energie curată să atragă mai multe investiții străine directe în generarea de energie hidro, eoliană și solară.

În timp ce parcurile eoliene din Marea Caspică din Azerbaidjan ar putea fi principala sursă de energie pentru linia electrică, o analiză economică preliminară a demonstrat că participarea celorlalte țări din Caucazul de Sud va fi importantă pentru succesul său comercial final.

Odată cu invazia rusă în Ucraina și pierderea rezervelor rusești de energie, nevoia UE de a-și diversifica sursele de energie, inclusiv combustibilii fosili și sursele regenerabile, este mai mare ca niciodată. Desigur, acest lucru face ca Azerbaidjanul să fie din ce în ce mai important ca partener. 

Vizita lui von der Leyen la Baku din iulie 2022 și semnarea ulterioară a unui acord energetic între UE și Azerbaidjan privind creșterea aprovizionării cu gaze naturale către Europa prin Coridorul sudic al gazelor au crescut semnificativ legăturile bilaterale. Aceasta, la rândul său, a deschis calea pentru o înțelegere tot mai mare a dependenței reciproce, precum și pentru o colaborare extinsă pe proiecte economice.

Această apropiere tot mai mare servește drept fundal pentru cea mai recentă descoperire a Georgiei, vecinul regional al Azerbaidjanului. Ideea liniilor electrice submarine între Georgia și România a luat naștere în timpul discuțiilor de parteneriat ale țării cu UE încă din 2018.

Conceptul inițial s-a bazat pe interesul Georgiei de a-și stimula integrarea economică în bloc, precum și pe potențialul de a exporta energie produsă în hidrocentrale către Europa. 

Acest lucru a determinat Georgia să solicite Băncii Mondiale un studiu de prefezabilitate, care a fost finalizat în 2020. Proiectul, la rândul său, a primit un nou impuls datorită interesului Azerbaidjanului de a-și dezvolta vastul potențial de generare a energiei eoliene în Caspică.

Georgia trece acum la etapa studiului de fezabilitate, finanțat de Banca Mondială, care ar trebui să confirme viabilitatea comercială a proiectului, capacitatea optimă de transport și rutarea exactă. De asemenea, va examina unele dintre provocările tehnice, inclusiv geografia dificilă a Mării Negre, precum și necesitatea de a traversa două conducte submarine de gaze naturale care leagă Rusia și Turcia. 

În plus, studiul de fezabilitate va evalua nevoia de infrastructură electrică suplimentară la capătul georgian și românesc pentru a asigura funcționarea stabilă a rețelelor electrice ale acestora.

Costurile vor fi de 2,5 miliarde de euro

Estimările inițiale ale costurilor sunt de aproximativ 2,5 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari), cu o sursă potențială de finanțare a Planului economic și de investiții european de finanțare de către UE. 

Alte finanțări pot veni de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Corporația de finanțare a dezvoltării internaționale din SUA (DFC) și altele. Având în vedere implicarea României și a Ungariei, ambele membre ale  Inițiativei Trei Mări  (3SI), ar fi firesc să fie implicat și Fondul 3SI, consideră Mamuka Tsereteli.

Au existat mai multe proiecte anterioare de transmitere a energiei de pe țărmurile de est la vest ale Mării Negre, dar acestea s-au prăbușit din cauza unui șir de probleme politice, economice și tehnice. Acestea includ proiectul conductei de gaze naturale White Stream pentru a transporta gaze turkmene în Europa prin Azerbaidjan și Georgia, precum și proiectul de interconexiune a gazelor naturale lichefiate (GNL) Azerbaidjan-Georgia-România.

De data aceasta există o voință politică vizibilă de a construi infrastructura. Întreruperea livrărilor rusești a fost un șoc grav pentru Europa, iar nevoia urgentă de a îndeplini obiectivele privind schimbările climatice cu energie mai ecologică oferă ambele un impuls semnificativ. 

Proiectul cablului de alimentare submarin are o șansă realistă de implementare. Acest lucru ar deschide o cale pentru alte proiecte care să contribuie la creșterea conectivității în Marea Neagră, conchide Tsereteli.