Cum vor circula britanicii și europenii de anul viitor când expiră acordul de liberă circulație

Libera circulație între Marea Britanie și Uniunea Europeană va fi îngrădită de la 1 ianuarie 2021. Cum acordul comercial post-Brexit nu s-a finalizat, nu se știe cât de mari vor fi îngrădirile în ceea ce privește circulația între cele două zone.

Radu Pescariu, director, și Mihaela Vechiu, Manager Global Employer Services la Deloitte România, au analizat care sunt condițiile din prezent și ce se va întâmpla din 2021.

Până la finalul acestui an, rămân valabile regulile actuale, adică se poate circula liber. „Cu alte cuvinte, cetățenii britanici și familiile lor vor putea în continuare să studieze, să trăiască și să muncească în UE, ca și până cum, fără acțiuni suplimentare. Aceeași regulă se aplică și în cazul cetățenilor europeni din Marea Britanie”, se arată în analiza celor doi specialiști.

Ce trebuie să facă cetățenii britanici din România

„În cazul României, cetățenii britanici continuă să beneficieze de același tratament care li se aplică cetățenilor unui stat membru UE pentru a putea călători, locui, lucra sau studia în țara noastră. Documentele de ședere eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări acestora, dar și dependenților, până la finalul anului 2020 vor fi recunoscute până la data de 31 decembrie 2021, iar valabilitatea celor care expiră va fi prelungită până la aceeași dată”, se arată în analiză.

11:38, 18.12.2024 • Internațional

The Telegraph: SUA iau în considerare posibilitatea de a plasa arme nucleare în Marea Britanie

11:32, 18.12.2024 • Internațional

Londra lovește fără milă portofelul Moscovei: au fost introduse noi sancțiuni împotriva „flotei din umbră” a Federației Ruse

Guvernul României a emis o ordonanță de urgență aplicabilă în cazul unui Brexit fără acord, potrivit căreia cetățenii Marii Britanii înregistrați în România până la finalul perioadei de tranziție vor avea la dispoziție un an să își reglementeze noul drept de ședere.

Pentru britanicii care vin în România după 1 ianuarie 2021, cel mai probabil va fi aplicat regimul comun cetățenilor non-UE, dacă nu se ajunge la un acord care să stabilească condiții speciale în acest caz.  

Pe de altă parte, autoritățile române nu au încă un răspuns referitor la statutul cetățenilor britanici în România după 1 ianuarie 2021 în situația în care se ajunge la un acord, pentru că acesta depinde de rezultatul negocierilor dintre UE și Marea Britanie. 

Așadar, în acest moment, singura certitudine este că cetățenii britanici care se înregistrează în România până la 31 decembrie 2020, vor beneficia de prelungirea automată a dreptului de ședere pentru încă un an.

Românii stabiliți în Marea Britanie trebuie să solicite noul statut

„La rândul lor, românii stabiliți în Marea Britanie până la data de la 31 decembrie 2020 vor continua să beneficieze de același tratament care li se aplică în prezent în calitate de cetățeni ai unui stat membru UEpentru a putea locui, lucra sau studia în Regatul Unit. Cei care vor să rămână acolo și după finalizarea perioadei de tranziție trebuie să se înregistreze pentru obținerea noului statut de rezident. În acest scop, guvernul britanic a creat un sistem de înregistrare (EU Settlement Scheme – EUSS) prin care cetățenii europeni, inclusiv români, pot solicita noul statut. Termenul pentru depunerea acestei solicitări este 30 iunie 2021”, arată analiza.

Românii care vor dori să se stabilească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 cel mai probabil vor fi tratați ca orice alt cetățean non-UE, în cazul în care nu va exista un acord între părți care să stabilească un regim mai favorabil.

„Așadar este evident că, de anul viitor, regulile privind libera circulație a persoanelor între UE și Marea Britanie se vor schimba. Indiferent de rezultatul negocierilor pentru un acord post-Brexit, atât companiile, cât și cetățenii afectați de schimbări trebuie să se asigure că sunt îndeplinite formalitățile de înregistrare, pentru a fi evitate disfuncționalitățile care pot apărea în acest context, atât în cadrul desfășurării activității, cât și din perspectiva dreptului de ședere”, concluzionează analiza Deloitte.