Cum vor fi afectați românii de taxele impuse de Trump

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a subliniat, săptămâna aceasta, că recentele creșteri ale tarifelor impuse de SUA asupra importurilor din China ar putea totuși avea un efect dezinflationist în UE. Aceasta se poate petrece dacă China își redirecționează exporturile către regiune, crescând oferta și, astfel, reducând prețurile.

Pe partea prețurilor de consum, UE este în mare parte autosuficientă, cu excepția unor produse precum soia și produsele de origine tropicală. Dar tarifele impuse de SUA asupra produselor alimentare și agricole din UE ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni pe piața americană. Acest fapt ar putea avea repercusiuni asupra prețurilor și veniturilor în sectorul agricol european, arată o analiză Rabobank dinaintea „Zilei Eliberării” din aprilie.

„Lovitura poate să vină din altă parte”

Ipoteza a fost verificată și de Sorin Minea, președintele Romalimenta într-un material recent. „Un oarecare impact ar putea fi când vorbim de porumb sau de soia, de cereale. Lovitura acestor taxe poate, însă, să vină din altă parte. Și mă refer aici la utilaje, mașini, piese pentru părțile tehnice, componenente pentru calculatoare”, a adăugat președintele Romalimenta.

România pare protejată de efectele directe ale comerțului. În schimb, se află în raza directă a unei noi presiuni externe care ne face și mai vulnerabili din punct de vedere economic.

Într-o analiză preliminară la cald, de pe 4 aprilie, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, explica pentru Ziare.com faptul că șocul economic ne va lovi indirect, dar puternic, pe două nivele. În primul rând prin destabilizarea piețelor financiare, care vor face ca profilul de risc al țării să crească și, prin urmare, ca posibilitățile României de a rostogoli datoria publică să scadă drastic. Pe de altă parte, șomajul ar putea să se majoreze vertiginos, din cauza reducerii capacității companiilor europene care lucrau cu producătorii români să-și mai onoreze angajamentele de import/export.

Concomitent, inflația României este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în marja de 5,6%. Contextul european ne plasează exact în raza de acțiune a celor mai grave efecte ale unor noi destabilizări pe latura prețurilor de consum și a costului vieții.

E previzibilă intrarea în stagflație

Profesorul de economie și finanțe comportamentale de la Academia de Studii Economice din București, Adrian Mitroi, se așteaptă, potrivit unei declarații oferite pentru Europa Liberă, ca România să „intre într-o zonă de stagflație, adică stagnare economică combinată, de fapt, și cu o inflație”, care înseamnă că salariile în sine nu vor mai valora la fel ca în prezent, chiar dacă nu vor scădea, că dobânzile vor rămâne la un nivel constant și nu se vor diminua în ritmul așteptat până acum, iar refinanțările datoriilor publice nu vor mai beneficia de împrumuturi mai favorabile, așa cum s-ar fi așteptat guvernele. Iar când toată economia este încordată la maxim deja în incertitudine, planurile de viitor, de la individ până la cel mai înalt nivel macroeconomic, intră, inevitabil, într-un blocaj al lipsei de perspectivă.