Curajul, credinţa şi încrederea – aliajele care sudează un popor

Guvernul declară că economia merge bine, că vor creşte pensile, salariile, alocaţiile, că vom avea autostrăzi şi că totul va fi bine şi frumos.

Preşedintele ne spune că munceşte pentru ca România să fie educată şi, de câte ori are posibilitatea, subliniază că ţara noastrã este un partener strategic al marilor democraţii occidentale.

Auzindu-i pe cei care conduc (vremelnic!) ţara aceasta, ai zice că în România curge lapte şi miere şi ţara aceasta va redeveni Grădina Maicii Domnului.

Numai că realitatea este alta. Și este cruntă!

Românul de rând plânge din cauza lipsei banilor. Salariile au devenit o nimica toată. Bătrânii au pensii de mizerie. Alocaţiile copiilor sunt aproape inexistente. Locurile de muncă devin pe zi ce trece o problemă. Educaţia şi sănătatea sunt la pământ. Sistemul sanitar e amputat. Mai nou, razboiul ne bate la ușă…

Toate aceste ofuri adunate la un loc reflectă faptul că societatea nu evoluează în bine.

Dar de ce toate merg prost în țara asta? Din cauza românului simplu? Ori din cauza celor care ne conduc? Cu certitudine că din cauza celor care ne conduc!

Și asta din cauza deciziilor haotice pe care le iau. Din cauza indeciziilor lor. Dar mai ales din cauza slugărniciei de care dau dovadă în faţa aşa-ziselor “mari democraţii occidentale” care au transformat România într-o colonie în care zdrobesc fără noimă orice fărâmă de istorie, tradiţie şi credinţã a acestui Neam.

Din cauza aceasta românii nu mai au încredere în clasa politică. Iar lipsa aceasta de încredere în politicieni l-a făcut pe român să nu mai aibã încredere nici în sine, dar nici în aproapele său.

Lipsa de încredere a ucis coeziunea dintre oameni.

Iar politicienii profită de inacţiunea românilor, acţionând ei în numele unui întreg popor.

Zilnic aud multă lume spunând că “Nu se poate schimba nimic în ţara aceasta!”. Asta e opinia majorităţii! Că nu se mai poate schimba nimic!

Am spus-o de zeci de ori şi o voi repeta cât voi trăi!  Fraţilor, de putut se poate orice în viaţă!

Dar pentru asta trebuie ca fiecare dintre noi să nu se mai complacă în nepăsare, neputinţă şi în jelanie.

Dacă vrem să schimbăm ceva trebuie să trăim cu curajul şi voinţa de a spune NU, GATA, AJUNGE!.

Este vremea ca politicienii să vadă mobilizarea acestui Neam. Este vremea să nu ne mai resemnăm înainte de a protesta împotriva celor care ne duc pe calea pierii.

Țara aceasta nu mai are răgazul de a aştepta petrecerile, aranjamentele şi promisiunile aceloraşi figuri terne care conduc România de 34 de ani încoace.

De aceea, zic că este vremea ca fiecare dintre noi să înceapă să acţioneze.

Ne trebuie curaj şi credinţã, căci ele sunt aliajele care sudează încederea în semeni și ţin în viaţă un popor. Încrederea în puterea noastrã de a acţiona, dar şi în semeni, argumentate cu curajul de a acţiona împreunã, va da sens zilei de mâine.

Dacă nu vom acţiona, ţara aceasta se va stinge încet. Iar noi ne vom duce o dată cu ea!

Citește și Unirea românilor, singura şansă de supravieţuire a pruncilor noştri