Curmalul chinezesc, arbustul viitorului pe nisipurile din Oltenia

Cercetătorii de la Dăbuleni au găsit soluția pentru a combate deșertificarea în Oltenia: curmalul chinezesc, dar și alte specii precum afinul, aronia sau kaki, care rezistă bine la înghețurile târzii, precum și la temperaturile ridicate din timpul verii.

Schimbările climatice se fac tot mai mult simțite în agricultura românească, iar efectele sunt dezastruoase de-a dreptul în unele zone. Pomicultura n-a scăpat nici ea, iar de câțiva ani ne-am confruntat cu sezoane în care producțiile la anumite fructe au fost foarte mici sau chiar deloc.

“În Oltenia nu ne confruntăm cu afectarea solului, este vorba de climă, creșterea temperaturilor cu peste 2 grade Celsius în lunile de iarnă a făcut ca plantele să nu mai intre în repaus, iar unele specii pomicole precum piersicul, caisul, vișinul, cireșul, nectarinul înfloresc în martie – începutul lunii aprilie. Din cauza înghețurilor târzii, și în acest an am avut în aprilie un episod de zăpadă și ghețuri de minus zece grade, toate florile mor. Este un fenomen cu care ne confruntăm de câțiva ani”, a declarat pentru Puterea Aurelia Diaconu, directoarea Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni.

Din această cauză a fost regândită și strategia pomiculturii pe nisipuri, fiind luate în calcul specii la care nu cu mulți ani în urmă puțini puteau să viseze. Iar acestea pot fi o soluție nu doar pentru fermierii din Oltenia, ci și pentru cei din întreaga țară.

“Ne-am regândit strategia pomiculturii pe nisipuri …. Să mergem și pe alte specii la care nici nu gândeam cu ceva timp în urmă și am pus mai multe – curmal, aronia, kiwi, kaki, măslin, fistic, cătină, goji, afin, zmeură, coacăz, mulți arbuști, am luat specii care rezistă la înghețuri târzii”, declară Diaconu, pe care am întâlnit-o la ASAS.

Super-fructul, bogat în vitamina C

Printre speciile noi testate la Dăbuleni, trebuie remarcat cartoful dulce la categoria legumicultură, dar și curmalul chinezesc (jujube) la pomicultură, ambele pretându-se foarte bine pentru zona dificilă din Oltenia.

“Curmalul este deja la al cincilea an de testare, am extins plantația, deoarece se comportă foarte bine, este un super-fruct, foarte bogat în vitamina C, care poate să fie cultivat și în alte zone… dacă mergem în câmp la 40 de grade Celsius, acest arbust strălucește, frunzele sunt strălucitoare. Asimilează și la peste 40 de grade. La noi și umiditatea relativă a scăzut foarte mult, avem zile de vară când ajunge la 10%, ceea ce este sufocant. Schimbările climatice sunt o realitate pe care o trăim”, a mai afirmat Diaconu.

Cercetătorul român spune că fermierii trebuie să ia în calcul astfel de soluții, pentru că altfel nu vor rezista pe piață.

“Noi venim cu soluții ca să supraviețuim și le oferim fermierilor din zonă, unde sunt foarte multe soluri nisipoase necultivate. Acest arbust stabilizează nisipurile, este o plantă perenă, nu cultivăm și exploatăm terenul an de an”, precizează Diaconu.

Prețul puieților este în jur de 60 lei/bucata, iar aceștia pot fi procurați chiar de la pepiniera stațiunii de cercetare.

Arbuștii fructifică, în general, în anul 2-3, iar producția crește de la an la an, ajungând la 40-50 kg pe pom și chiar la 20-30 tone/ha. Problema este valorificarea, însă, pentru că la noi vorbim de o piață la început de drum, iar consumatorul trebuie să afle de acest fruct și să-l aprecieze. În China, prețul unui kilogram de curmal chinezesc ajunge și la 25-40 de dolari/kg. Fructele pot fi consumate în stare proaspătă, confiată sau deshidratată.