Cursul euro, la maximul ultimelor 22 de luni. Când îi va lăsa BNR cale liberă spre 5 lei

Cursul euro calculat de Banca Naţională a României (BNR) a urcat marţi la 4,9774 lei. Chiar dacă creşterea este aproape nesemnificativă faţă de ziua precedentă (plus 0,01 bani), acest nivel reprezintă maximul ultimelor 22 de luni.

Cursul euro. Când îi va lăsa BNR cale liberă spre 5 lei?

Maximul istoric al cursului euro față de leu a fost atins pe 19 mai 2023, când Banca Națională a României (BNR) a afișat un curs valutar de 4,9783 lei pentru un euro.

După acea dată cursul a avut un prag de rezistenţă de 4,9773 lei, de unde a ricoşat de fiecare dată la niveluri mai joase.

14:45, 17.03.2025 • Indicatori macro

7 semnale de alarmă pentru economia României: Ce spun ultimele date BNR

14:41, 17.03.2025 • ECONOMIE

Leul începe săptămâna cu deprecieri pe linie. Cursul euro a urcat la 4,9773 lei

În acest an, acest prag de rezistenţă care a funcţionat un an şi 9 luni a fost străpuns şi euro s-a situat de câteva ori la nivelul de 4,9774 lei, prima dată pe 26 februarie 2025, când candidatul la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a fost ridicat din trafic şi dus la audieri la Parchetul General.

Cursul a revenit sub acest nivel, de 4,9774 de lei, ceea ce ar putea lăsa impresia că a fost vorba de o străpungere falsă a pragului de rezistenţă, însă este posibil ca specialiştii în operaţiuni de piaţă ai BNR, care au grijă de regimul de flotare controlată a cursului, să nu fi permis o depreciere a leului.

De obicei, după străpungerea unui prag de rezistenţă are loc o depreciere accelerată a cursului.

Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia.

Ce spunea recent guvernatorul Mugur Isărescu: de la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%

”Nu mai e niciun secret, bugetul a fost construit pe un curs de peste 5. E posibil să se întâmple, nu? Bugetul este construit pe baza datelor pe care le face o autoritate guvernamentală de prognoză. Eu, mai degrabă, aș detensiona discuțiile legate de depășirea nivelului de 5. Am citit atâtea lucruri, încât uneori m-am speriat și eu de maniera în care poate să fie gândit acest lucru. Păi de la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. 5 bani înseamnă 1%, aici sunt numai 3 bani. Așa o să fie o jale, de exemplu, că o să crească prețul la telefonie, adică în loc de 100 de lei – să dăm o cifră – abonamentul lunar o să fie 101 lei, deci o să crească prețul cu un leu. Și acest lucru o să aibă mare impact”, a arătat Isărescu.

”Să vedem ce ne spune piața. Dar înainte am mai spus un lucru. În momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni și o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. Vedeți că rezerva a crescut până în vara anului precedent cu vreo 10 miliarde, pe urmă a scăzut cu vreo 9 miliarde, o să mai crească la sfârșitul lunii, când o să apară cifra, pentru că au intrat 4 miliarde din împrumuturi externe. Deci, facem lucrurile așa cum trebuie. Nu știu nici eu ce se va întâmpla cu cursul. Piața va determina, dar, ușor, ușor, vom da mai multă flexibilitate, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal și se restabilește încrederea. O să lăsăm mai multă flexibilitate cursului, că intră multe capitaluri. Știți că anul trecut, până spre vară, am căutat să nu se aprecieze cursul, pentru că atunci când ai un deficit comercial atât de mare nu e bine să se aprecieze cursul”, a afirmat Isărescu, în conferința de prezentare a Raportului asupra inflației.

Ce fac investitorii speculativi când o bancă centrală apără un prag de curs

Când o bancă centrală apără un prag de curs valutar, speculatorii încearcă să profite de această intervenție și să testeze determinarea băncii centrale.

1. Testează rezervele băncii centrale – Dacă banca centrală apără cursul prin vânzarea rezervelor sale de valută, speculatorii pot continua atacul pentru a vedea dacă banca își epuizează rezervele și este forțată să abandoneze pragul de apărare.

2. Exploatează diferențele de dobândă – Dacă banca centrală crește dobânzile pentru a apăra moneda (făcând-o mai atractivă pentru investitori), speculatorii pot împrumuta bani în alte valute cu dobânzi mai mici și îi pot schimba în moneda atacată, încercând să beneficieze de randamente mai mari.

3. Așteaptă o capitulare – Dacă banca centrală renunță la apărarea pragului, moneda poate suferi o depreciere bruscă. Speculatorii care au pariat împotriva ei obțin profituri mari.

4. Se bazează pe psihologia pieței – Dacă investitorii încep să creadă că banca centrală nu poate apăra pragul, aceștia își retrag fondurile, accelerând deprecierea și creând un efect de turmă.