Curtea Constituţională a admis sesizarea privind reducerea vechimii procurorilor DNA și DIICOT de la 10 la 7 ani

Curtea Constituţională a admis parţial, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările privind transferul magistraţilor şi reducerea vechimii procurorilor de la DNA şi DIICOT, scrie Agerpres, citând surse din CCR. Judecătorii constituţionali au admis sesizarea în legătură cu reducerea de la zece la şapte ani a vechimii pentru procurorii DNA şi DIICOT, iar în ceea ce priveşte principiul bicameralismului, instanţa constituţională a respins sesizarea instanţei supreme.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Modificările adoptate de Senat reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.

Conform unui comunicat al Instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

06:04, 20.12.2024 • ACTUALITATE

CCR desființează supraimpozitarea pensiilor speciale: impact major asupra PNRR

13:03, 19.12.2024 • Justitie

Curtea de Apel București respinge cererea APALP privind desecretizarea documentelor ce-l vizau pe Călin Georgescu

„Sub aspect extrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea actului normativ în întregime, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 75, referitoare la principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de camera decizională (Senatul României) modifică substanţial obiectul de reglementare, configuraţia şi conţinutul legii adoptate de prima cameră sesizată (Camera Deputaţilor). Sub aspect intrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalităţii în drepturi; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept”, spune ICCJ.

Ce modificări aduce legea

Senatul a adoptat, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă de modificare a legii privind statutul magistraţilor şi a legii organizării judiciare, care reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.

Proiectul mai prevede, printre altele, abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul „foarte bine” la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.

Potrivit celor adoptate, transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa/parchetul de unde se transferă şi unde se transferă.

În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel/aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

DNA și DIICOT se plâng de lipsă de personal

DNA şi DIICOT au transmis un Memoriu Amicus Curiae în care susţin că reducerea vechimii de la 10 la şapte ani pentru accederea într-un post de procuror în cadrul celor două Direcţii este un demers legislativ necesar, menţinerea acesteia la 10 ani, în condiţiile existenţei unui deficit de personal de 40%, fiind de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt.

De asemenea, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a anunţat marţi că susţine reducerea vechimii necesare pentru accederea în cadrul DNA şi DIICOT, având în vedere lipsa „acută” de personal cu care s-au confruntat cele două structuri de parchet în mod constant în ultimii ani.