Curtea de Apel a decis că desecretizarea documentelor CSAT este constituțională. Călin Georgescu, în așteptarea deciziei privind contestația la anularea alegerilor

Pe 19 decembrie, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a ajuns la Curtea de Apel București pentru a contesta decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind anularea rezultatelor electorale. Georgescu a cerut anularea hotărârii Biroului Electoral Central (BEC) de reluare a alegerilor, considerând că această decizie subminează procesul democratic.

În aceeași zi, Curtea de Apel a respins o cerere conexă formulată de Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), legată de desecretizarea unor documente sensibile.

Contestația lui Călin Georgescu

Călin Georgescu a contestat decizia BEC care prevede reluarea procesului electoral, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile din cauza neregulilor constatate. Georgescu consideră că această măsură este excesivă și afectează drepturile fundamentale ale candidaților și alegătorilor.

13:03 • Justitie

Curtea de Apel București respinge cererea APALP privind desecretizarea documentelor ce-l vizau pe Călin Georgescu

18:34, 17.12.2024 • POLITICĂ

Cătălin Predoiu, mesaj pentru susținătorii lui Călin Georgescu: Nu e nimic îndreptat împotriva lor

Deși detaliile specifice ale contestației sale nu au fost dezvăluite integral, argumentele acestuia se bazează pe presupusa lipsă de fundament juridic al deciziei BEC.

În paralel, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice a solicitat Curții de Apel București sesizarea Curții Constituționale în legătură cu excepțiile de neconstituționalitate privind desecretizarea unor documente din timpul procesului electoral.

Documentele, declasificate în urma unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), au fost emise de instituții precum SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și au scos la lumină posibile manipulări în desfășurarea campaniei electorale.

Curtea de Apel a respins solicitarea APALP ca inadmisibilă, motivând că cererea a fost introdusă împotriva unor instituții fără calitate procesuală, inclusiv Administrația Prezidențială. De asemenea, au fost respinse și alte excepții, cum ar fi lipsa calității procesuale active și nulitatea cererii. Decizia Curții poate fi atacată cu recurs, iar APALP mai are la dispoziție câteva zile pentru a depune această cale de atac.

„Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile de neconstitutionalitate, formulata de reclamantă (n. red – Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice). Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială şi, în consecinţă, respinge cererea formulată şi modificată a reclamantei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fară calitate procesuală”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.

Eroarea materială legată de numele lui Călin Georgescu

Un detaliu inedit în acest caz este apariția numelui lui Călin Georgescu pe site-ul Curții de Apel, ca reclamant în dosarul APALP. Această mențiune s-a dovedit a fi o eroare materială, corectată ulterior de instituție.

Se pare că greșeala s-a produs din cauza similarității dintre numele lui Călin Georgescu și cel al președintelui APALP, Cătălin Georgescu. Acesta din urmă a declarat public că nu are nicio legătură de rudenie sau altă natură cu fostul candidat.

Decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor a venit în urma constatării unor nereguli majore. Potrivit motivării oficiale, întregul proces electoral a fost viciat de încălcări ale legislației electorale. Declasificarea documentelor de către CSAT, la cererea instituțiilor emitente, a arătat că au existat campanii de promovare agresivă și nereguli în utilizarea platformelor sociale, care au favorizat creșterea rapidă a popularității lui Călin Georgescu.

SRI a raportat o serie de activități ilegale, inclusiv exploatarea algoritmilor de pe platformele sociale pentru influențarea electoratului. SIE a avertizat asupra implicării Rusiei în acțiuni hibride, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații, menite să destabilizeze procesul electoral din România.