Curtea de Apel Ploiești suspendă decizia CCR? O farsă electorală fără precedent! În ce țară trăim?

Decizia Curții de Apel Ploiești este reală și a fost pronunțată pe 24 aprilie 2025. Conform informațiilor disponibile, instanța a admis cererea de suspendare a executării Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, care anulase alegerile prezidențiale din acel an. De asemenea, Curtea de Apel a admis acțiunea în anulare, anulând hotărârea CCR. Această decizie nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la pronunțare.

Când dreptul o ia razna și riscă să arunce România într-o criză constituțională fără precedent.

1. Ce s-a întâmplat, în esență?

Pe 24 aprilie 2025, Curtea de Apel Ploiești — secția de contencios administrativ și fiscal — a pronunțat o decizie halucinantă: a admis cererea de suspendare a unei hotărâri a Curții Constituționale a României. Mai exact, ar fi suspendat (și apoi anulat!) hotărârea CCR care invalidase turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024.

Cu alte cuvinte, o instanță de drept comun, de rang inferior, susține că poate anula o decizie a instanței constituționale supreme. Să ne ținem bine: suntem pe terenul alunecos al unui posibil conflict de putere, care poate dărâma nu doar alegerile, ci și arhitectura constituțională a statului.

2. Ce este și ce nu este Curtea Constituțională

CCR nu este o instanță „judecătorească” în sensul obișnuit — nu soluționează dosare penale sau civile. Este o autoritate jurisdicțională de rang constituțional, adică are ca unică misiune să interpreteze Constituția și să vegheze ca toate celelalte instituții să o respecte.

Ce spune art. 147 alin. (4) din Constituția României?

„Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial și sunt obligatorii, generale și definitive.”

Cu alte cuvinte, odată ce CCR a pronunțat o decizie — fie ea de invalidare a unui tur de alegeri, fie de neconstituționalitate a unei legi — nimeni, absolut nimeni, nu poate veni ulterior să o anuleze, modifice sau suspende. Nici Guvernul. Nici Parlamentul. Nici o instanță civilă, penală sau de contencios administrativ. Este literă de lege.

3. Ce face, de fapt, Curtea de Apel Ploiești?

Din informațiile relatate public, se pare că un reclamant (foarte posibil un cetățean sau un ONG) a cerut suspendarea executării hotărârii CCR privind anularea alegerilor, folosindu-se de o acțiune în contencios administrativ. A invocat, probabil, prejudicii de imagine, încălcarea dreptului la vot, etc.

Ce face Curtea? Admite această acțiune și o suspendă pe CCR, ca și cum CCR ar fi o primărie care a eliberat un PUZ greșit.

Apoi — incredibil — decide și anularea hotărârii CCR, ca și cum ar avea autoritate să cenzureze o decizie constituțională, deși nu are absolut niciun instrument legal pentru a face asta.

4. De ce este extrem de periculos?

Această decizie nu e doar greșită juridic. Este o lovitură directă la adresa ordinii constituționale. Dacă un tribunal poate suspenda CCR:

• Înseamnă că separația puterilor în stat nu mai există.
• Înseamnă că orice nemulțumit de o decizie constituțională poate „ataca” în contencios o hotărâre CCR.
• Înseamnă că CCR nu mai e instanța supremă de drept constituțional.
• Înseamnă că intrăm într-o zonă de anarhie juridică, unde autoritatea supremă e trasă în jos de instanțe locale.

5. Ce decurge de aici?

Este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție să fie sesizată, fie prin recurs, fie printr-o intervenție din oficiu. Totodată, CCR însăși poate reacționa, fie printr-un comunicat, fie printr-o sesizare privind un conflict juridic de natură constituțională.

Mai important, este nevoie ca Președintele României, Avocatul Poporului sau Parlamentul să intervină urgent, pentru a restabili ierarhia constituțională.

6. Ce se întâmplă cu alegerile?

Dacă decizia Curții de Apel nu este anulată urgent, există un risc major de blocaj electoral și constituțional:

• Turul al doilea al prezidențialelor din 2024 ar putea fi „reactivat” ilegal.
• Candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi s-ar putea reîntoarce pe buletinul de vot, în ciuda deciziei CCR.
• Alegerile prezidențiale din 2025 ar putea fi contestate și invalidate.
• Ar apărea două centre de putere și legitimitate în funcția prezidențială.

Un haos fără precedent.

7. E mai grav decât pare

Această decizie nu este doar o gafă juridică. Este un semn de boală profundă în sistemul instituțional românesc. Când un judecător de la Ploiești se crede deasupra CCR, nu mai vorbim de o anomalie — vorbim de subminarea ordinii constituționale.

Fără intervenție clară, rapidă și fermă, riscăm să nu mai avem nici garanții electorale, nici separația puterilor, nici legitimitate pentru următorul președinte. Iar dacă jocul de-a instanțele continuă, România nu va avea alegeri. Va avea o farsă electorală cu aromă de criză constituțională.