Curtea de Apel sesizează CCR în legătură cu OUG prin care a fost modificat articolul privind prescripția răspunderii
Curtea de Apel Bucureşti a admis solicitarea fostului ministru al Turismului Elena Udrea privind sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu OUG privind modificarea articolului din Codul penal referitor la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Cererea a fost invocată în dosarul „Hidroelectrica” în care Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor.
„În temeiul art. 29 alin. 4 rap. la art. 29 alin.1-3 din Legea nr. 47/1992 (republicată), constată admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 71 din 30 mai 2022 pentru modificarea art.155 alin.(1) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, ridicată de inculpata Elena-Gabriela Udrea şi sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acestei excepţii. Definitivă”, se arată în minuta deciziei.
Printre motivele invocate în solicitare a fost acela că nu a fost respectată voinţa poporului în urma Referendumului pentru justiţie din primăvara anul 2019, unde aproximativ 6,5 milioane de români au răspuns „Da” la întrebarea referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe.
Pe 30 mai, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care a fost modificat articolul din Codul penal referitor la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
„Astăzi, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care a fost aliniat articolul 155 alineatul 1 din Codul penal la o recentă decizie a CCR din data de 25 mai. Potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, articolul 155 va avea în alineatul 1 următorul conţinut: ‘Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”, declara Predoiu, la Palatul Victoria.
În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA, în decembrie 2017, pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, iar jurnalistul Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă.
Potrivit DNA, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţineau procurorii.
Anchetatorii mai arătau că, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.