Curtea de Conturi a României confirmă dezastrul proiectelor PNDL derulate de Ministerul Dezvoltării

Mult trâmbițatele proiecte de dezvoltare locală derulate de Ministerul Dezvoltării s-au dovenit a fi doar niște găuri negre de tocat bani publici fără să existe un control riguros și o monitorizare adecvată.

 ”în 2020 au fost finalizate doar 11% dintre investițiile în curs prin PNDL I și II”

16:05, 11.11.2024 • ACTUALITATE

Cazărmi și imobile de la MApN, în pericol din cauza neregulilor cadastrale și de înregistrare: Statul riscă pierderi financiare și juridice

06:29, 27.10.2024 • ECONOMIE

Curtea de Conturi Europeană a descoperit 4 agenţii care au comis multe nereguli la cheltuirea fondurilor UE

”Procesul de schimb și gestiune a informațiilor privind decontarea și monitorizarea lucrărilor finanțate prin PNDL se realizează în mod manual și rudimentar”

Însă, CRR semnalează și modul defectuos și rudimentar  de implementare și urmărire a programelor PNDL  ”Conform cadrului normativ aplicabil PNDL I și II, documentația privind solicitarea de decontare transmisă de UAT-uri către MDLPA constă doar într-un formular standard, respectiv o centralizare sub formă tabelară (listă cu valori de pe facturi), fără a avea în mod obligatoriu atașate alte documente justificative privind facturile și lucrările decontate; astfel, în foarte puține cazuri au fost identificate copii după facturi sau alte documente care să fie transmise către MDLPA pentru justificarea sumelor solicitate; de asemenea, întregul proces de schimb și gestiune a informațiilor privind decontarea și monitorizarea lucrărilor finanțate prin PNDL nu a fost realizat într-un sistem informatic automatizat/integrat, ci se realizează în mod manual și rudimentar prin schimb de e-mailuri și prin întocmirea unor fișiere de tip Excel, care pot fi supuse oricând unor modificări ulterioare și care pot conduce la producerea de erori”, au subliniat auditorii de conturi.

”Semnalăm lipsa unor indicatori de evaluare a performanței atât la nivel de program, cât și pentru fiecare obiectiv de investiții”

Auditorii de conturi au constatat că ”Din perspectiva respectării principiilor economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și a calității activității de monitorizare realizate de MDLPA s-au formulat următoarele observații: o semnalăm lipsa unor indicatori de evaluare a performanței atât la nivel de program, cât și pentru fiecare obiectiv de investiții în parte; de asemenea, programele guvernamentale derulate de MDLPA (ex.: PNDL) nu au prevăzută o componentă de monitorizare ex-post, astfel încât să ofere o imagine a impactului socio-economic și să existe certitudinea utilizării, în condiții de eficiență ridicată, a fondurilor de la bugetul de stat; o ritmul de derulare a programului nu corespunde țintelor asumate inițial (la 31.12.2020 erau nefinalizate 34% dintre proiectele din PNDL I și 74% dintre proiectele din PNDL II)”.

Monitorizarea deficitară și lipsa de eficacitate a PNDL

De asemenea, Curtea de Conturi a României a sesizat că ”Un număr semnificativ de UAT-uri nu au solicitat sume spre decontare în anul 2020 (în cazul a aproximativ 40% din numărul total de obiective finanțate prin PNDL), aspect ce conduce la lipsa de eficacitate a PNDL, prin imobilizarea fondurilor de la bugetul de stat pe perioade foarte lungi și prin amânarea beneficiilor și a impactului pozitiv pe care programul ar trebui să le aducă în viața cetățenilor; o este necesară implicarea mai activă a MDLPA, prin structurile proprii de management al programelor, în monitorizarea și controlul asupra stadiului investiției, inclusiv prin dezvoltarea unor instrumente care să asigure centralizarea informațiilor transmise de UAT-uri sau alte instituții/persoane”.

”S-au utilizat instrumente empirice de stocare și prelucrare a datelor pentru managementul unor programe guvernamentale”

Totodată, s-a mai constatat ”atât subdimensionarea aparatului de monitorizare, cât și utilizarea unor instrumente empirice de stocare și prelucrare a datelor pentru managementul unor programe guvernamentale cu bugete alocate de ordinul zecilor de miliarde de lei; o se remarcă faptul că, începând cu finele anului 2019, s-au inițiat anumite măsuri de control pe teren asupra lucrărilor finanțate prin PNDL, în special prin intermediul ISC și al Corpului de control al ministrului, fapt care a creat premisele unei discipline mai bune în utilizarea fondurilor din bugetul de stat”.

”Există indisciplină în gestionarea fondurilor publice”

Cu toate acestea, controalele Curții de Conturi relevă faptul că ”există încă un nivel al indisciplinei în gestionarea fondurilor publice primite de UAT-uri, ce nu poate fi neglijat; o în cazul constatării de către instituțiile de control (ex.: Curtea de Conturi) a unor sume decontate nelegal de UAT-uri, acțiunile MDLPA au fost, în principal, de a informa beneficiarii și de a aștepta restituirea voluntară a prejudiciilor, fiind identificate multiple situații în care UAT-urile nu au restituit bugetului de stat aceste sume nici după perioade lungi de timp (ex.: un an)”.

Spre exemplu, prejudicii de 4.219 mii lei, consemnate în Raportul de audit financiar încheiat la MDLPA în anul 2020 nu au fost recuperate până la data prezentei misiuni de audit. Cea mai rapidă, sigură și eficientă cale de recuperare la bugetul de stat a prejudiciilor este utilizarea de către creditor (MDLPA) a pârghiilor specifice de recuperare a creanțelor prevăzute la art. 10^1 din OUG nr. 28/ 2013, respectiv informarea Ministerului Finanțelor și blocarea unor fonduri.

La nivelul entităților subordonate și al beneficiarilor de fonduri de la nivel local (UAT-uri):  La unitățile administrativ-teritoriale s-au constatat cazuri de utilizare eronată a fondurilor publice alocate de MDLPA în anul 2020; din centralizarea datelor au rezultat sume cheltuite eronat de UAT-uri, în valoare de 14.424 mii lei (valoare estimată prin extrapolare fiind de 50.210 mii lei); situația constatată impune intensificarea măsurilor de monitorizare și control pentru a garanta o bună gestiune a fondurilor publice, conform cerințelor specifice legislației aplicabile finanțelor publice din România; de asemenea, un volum de prejudicii de 4.219 mii lei, consemnate în Raportul de audit încheiat în anul 2020 nu au fost recuperate până la finalizarea misiunii de audit;

”Ritmul de derulare a PNDL nu corespunde țintelor asumate inițial”

Dar, concluzia auditorilor de conturi este foarte clară: ”Ritmul de derulare a PNDL nu corespunde țintelor asumate inițial (la 31 decembrie 2020 erau nefinalizate 34% dintre proiectele din PNDL I și 74% dintre proiectele din PNDL II); un număr semnificativ de UAT-uri nu au solicitat sume spre decontare în anul 2020 (în cazul a aproximativ 40% din numărul total de obiective finanțate prin PNDL), aspect ce conduce la lipsa de eficacitate a PNDL, prin imobilizarea fondurilor de la bugetul de stat pe perioade foarte lungi și prin amânarea beneficiilor și a impactului pozitiv pe care programul ar trebui să le aducă în viața cetățenilor”.

De asemenea, CRR a evidențiat faptul că ”MDLPA înregistrează creanțe de recuperat de la Compania Națională de Investiții (CNI SA), care provin din nerestituirea de către CNI SA a subvenției primite de la bugetul de stat (în valoare estimată de 25.595 mii lei), utilizată pentru plata unor lucrări neexecutate de antreprenori în perioada 2012-2014 și pentru decontarea eronată de către CNI SA, de la bugetul de stat, a contravalorii cheltuielilor cu dirigenția de șantier”.

Ca atare, ”această sumă face obiectul unui litigiu între CNI SA și Curtea de Conturi, înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. 1836/1/2021, cu termen de judecată în data de 30 martie 2022”.