Curtea de Conturi raportează: Sistemul de sănătate este în colaps!

Într-un raport tulburător trimis către Președinție, Parlament, Guvern și Ministerul Sănătății, Curtea de Conturi a dezvăluit realitatea extrem de tristă a sistemului spitalicesc românesc. Analiza detaliată a perioadei 2014-2021 relevă o imagine sumbră, în care aproximativ jumătate din spitalele Ministerului Sănătății nu sunt autorizate de ISU, iar 239 de clădiri se află în pericol de prăbușire, punând în pericol atât viața pacienților, cât și a personalului medical.

Clădiri periculoase și autorizare precară la incendiu

Unul dintre punctele critice semnalate în raport se referă la autorizarea insuficientă la incendiu a clădirilor spitalicești. Aproximativ 46% dintre spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății nu au primit aprobare de la ISU, reprezentând un pericol major pentru pacienți și personalul medical. Raportul detaliază că 239 din cele 3.040 de clădiri din rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire din cauza clasificării lor în clasa 1 de risc seismic.

Deficit de medici și lipsă de organizare

O altă concluzie șocantă a raportului este deficitul cronic de medici în sistemul românesc de sănătate. Cu un deficit anual de 1.231 de medici și cu o țară care se clasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de medici la 100.000 de locuitori, România se confruntă cu o criză medicală iminentă. Chiar și în condițiile în care salariile au crescut semnificativ, sistemul nu reușește să atragă și să păstreze medicii într-o măsură suficientă.

Spitale regionale: promisiuni nerealizate și construcții stagnante

Promisiunile autorităților de a construi spitale regionale rămân doar pe hârtie, iar dezvoltarea infrastructurii spitalicești se dovedește a fi un eșec. Din cele 8 spitale regionale propuse în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, doar 4 sunt în curs de edificare, iar altele au rămas doar proiecte în etapa de planificare. În plus, lipsa unui centru de arși și a centrelor de recuperare medicală pentru pacienții cu arsuri severe indică incapacitatea sistemului de a face față unor cazuri medicale complexe.

Finanțare neclară și gestionare ineficientă

Curtea de Conturi a semnalat și probleme legate de finanțarea neclară și gestionarea ineficientă a fondurilor destinate sistemului de sănătate. Fragmentarea finanțării și lipsa unei alocări clare a resurselor duc la o dezvoltare incoerentă a infrastructurii spitalicești. Ponderea majoritară a fondurilor pentru investiții este direcționată către achiziția de echipamente medicale, în detrimentul construcțiilor și modernizărilor, punând în discuție prioritățile sistemului.

Provocări…

În lumina acestor descoperiri alarmante, este imperativ ca autoritățile să abordeze cu seriozitate problemele semnalate în raport. Îmbunătățirea infrastructurii, simplificarea procedurilor de autorizare și atragerea și păstrarea personalului medical calificat trebuie să devină priorități majore. În caz contrar, sănătatea populației și calitatea serviciilor medicale vor continua să fie compromise, iar sistemul de sănătate românesc va rămâne în derivă.

…Și soluția morală, la îndemâna tuturor

În ciuda realităților crâncene dezvăluite de raport, fiecare zi reprezintă o șansă pentru transformare și reconstrucție. Trebuie să privim către un viitor mai bun. La urma urmelor, obiectivele există, sunt corect identificate. Și resurse există, chiar dacă nu la nivelul pe care salvarea sistemului medical îl reclamă. E nevoie doar de coerență instituțională în gestionarea fondurilor. Și de onestitate, pe toate palierele management-ului medical. Imaginați-vă un sistem de sănătate în care fiecare spital este sigur și autorizat, unde medicii sunt resurse valoroase și nu o raritate, iar spitalele regionale devin realitate, nu doar promisiuni pe hârtie. Nu e nimic imposibil aici.

Reconstrucția nu este doar o necesitate, ci și o datorie față de generațiile viitoare. Să ne adunăm, să colaborăm și să transformăm aceste provocări în oportunități. Fiecare efort, indiferent cât de mic, poate contribui la refacerea sistemului de sănătate românesc. Fiecare pacient, fiecare medic și fiecare cetățean trebuie să fie parte a acestui efort colectiv.

Știm că, prin acțiuni concertate și investiții derulate corect, se poate construi un sistem de sănătate mai sigur, mai eficient și mai empatic. De la această privire către realitatea exasperantă, să încercăm să credem într-un viitor în care sănătatea fiecărui român să primească atenția și resursele pe care le merită.

Oameni care merită pomeniți

În umbra provocărilor și deficiențelor semnalate în raportul recent al Curții de Conturi, există și povești frumoase de oameni ale căror acțiuni au adus îmbunătățiri semnificative sistemului medical românesc. Aceștia au dedicat timp, pasiune, energie și resurse pentru a aduce schimbări pozitive, contrapunându-se unui peisaj medical adesea marcat de lipsuri și obstacole. Iată câteva dintre aceste povești realmente inspiraționale:

Dr. Camelia Roiu – revoluționar în oncologie

Dr. Camelia Roiu este o prezență strălucitoare în domeniul oncologiei din România. Cu o pasiune inepuizabilă pentru tratarea pacienților cu cancer, Dr. Roiu a inițiat și coordonat proiecte de cercetare pentru terapii inovatoare și a militat pentru accesul la tratamente avansate. Contribuția sa aduce o rază de speranță într-un domeniu adesea presărat cu provocări.

Asociația „Dăruiește Viață” – spiritul civic în acțiune

Această asociație, fondată de actorul și regizorul Tudor Chirilă, a devenit un simbol al mobilizării civice pentru îmbunătățirea condițiilor din spitalele românești. Prin campanii de strângere de fonduri și proiecte de modernizare, „Dăruiește Viață” a ajutat la echiparea unităților medicale cu aparatură de ultimă generație și a contribuit la salvarea multor vieți.

Profesorul Florin Cătălin Cîrstoveanu – un campion al chirurgiei cardiovasculare

Cu o carieră dedicată intervențiilor chirurgicale cardiovasculare, Profesorul Cîrstoveanu a devenit un campion al inovației medicale. A introdus tehnici avansate în chirurgie și a instruit o nouă generație de specialiști în domeniul său. Contribuțiile sale aduc un suflu nou în tratamentul bolilor cardiovasculare în România.

Dr. Daniela Bartoș – pionier în telemedicină

Într-o eră digitală, Dr. Daniela Bartoș a devenit o figură cheie în promovarea telemedicinii în România. A inițiat proiecte de consultanță medicală online și a susținut implementarea tehnologiilor moderne în sistemul medical, facilitând astfel accesul pacienților la servicii medicale de calitate, indiferent de distanță.

Aceste povești de devotament și inovație sunt doar câteva exemple care arată că schimbarea este posibilă atunci când oamenii dedicați își unesc forțele pentru o cauză comună. În ciuda provocărilor, persoanele de bine din sistemul medical românesc ne amintesc că putem construi un viitor mai sănătos și mai sigur pentru toți. Este timpul să celebrăm aceste realizări, cu speranța că faptele bune vor inspira și alți lideri să se alăture luptei pentru un sistem medical mai bun.

Sănătate, România!