Dan Motreanu, nemulțumit de abordarea UE referitoare la solurile degradate
Europarlamentarul liberal Dan Motreanu spune că statele membre și Comisia Europeană nu au elaborat măsuri speciale pentru zonele cu soluri degradate și nici nu au asigurat o finanțare suficientă.
„Peste 60% din solurile europene sunt nesănătoase şi se degradează continuu, iar România este puternic afectată de acest fenomen. Uniunea Europeană înregistrează pagube de peste 50 de miliarde de euro din cauza solurilor degradate”, a informat, într-o postare de pe Facebook, europarlamentarul liberal Dan Motreanu.
El a participat la auditul Curții de Conturi în care s-au preventat rezultatele analizei UE pentru gesionarea durabilă a solului, acesta concluzionand că „Politica Agricolă Comună dispune de o serie de instrumente menite să încurajeze îmbunătăţirea gestionării solului, precum standardele de ecocondiţionalitate sau măsurile voluntare, cum ar fi sprijinirea investiţiilor în agricultura de precizie”.
Totuși, Raportul Curții de Conturi precizează că „statele membre, în colaborare cu Comisia, nu au elaborat măsuri ţintite către regiunile cu soluri degradate şi nici nu au asigurat finanţare suficientă pentru o gestionare durabilă a solului. Nu s-au îndeplinit obiectivele Directivei privind nitraţii, în special din lipsa datelor pentru indicatorii-cheie privind utilizarea gunoiului de grajd. De asemenea, statele membre au finanţat prea puţine măsuri de gestionare a gunoiului de grajd”.
Instituția mai menționează că „din cauza cerinţelor adesea neambiţioase ale standardelor şi a direcţionării limitate la nivel naţional, instrumentele europene disponibile nu au fost utilizate suficient, dar există în continuare posibilităţi considerabile de îmbunătăţire a sănătăţii solului”.
„Pentru mine şi PPE, aceste concluzii arată clar o lipsă de informare suficientă la toate nivelurile de decizie europene privind importanţa solurilor sănătoase, o delăsare din partea Comisiei privind prioritizarea unei gestionări durabile a acestei resurse neregenerabile în politicile europene şi o lipsă de direcţionare a fondurilor şi măsurilor către zonele care au cea mai mare nevoie”, mai spune Motreanu.