Daniel Dăianu dezvăluie slăbiciunea din construcția PNRR

În cadrul conferinței anuale referitoare PNRR, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal a făcut un scurt, dar elocvent, tablou al situației sustenabilității fiscal – bugetare a României. El a dezvăluit slăbiciunea din construcția PNRR.

„Într-un fel, planurile naționale de restructurare sunt „outdated” (depășite), în special din cauza invadării Ucrainei. Problema României este mult mai complicată decât a altor țări. Deși avem o datorie publică relativ mică, încă sub 50% din PIB, avem o problemă foarte mare la deficitul structural încă de dinaintea pandemiei și n-am reușit, prin diverse măsuri, să reducem acest deficit structural. Noi, la Consiliul Fiscal, considerăm că deficitul intern brut pentru anul acesta n-are cum să fie sub 6%. Dacă încerci, așa cum s-a încercat anul trecut, să îl rezolvi prin tăierea drastică de capital, n-ai rezolvat mare lucru”, apreciază Daniel Dăianu.

Esența problemei este explicată astfel:„marea noastră problemă este că noi, prin construcții bugetare, mărim cheltuieli permanente, care uneori sunt justificate, și încercăm să reducem impactul lor. Nu reușim să-l compensăm, fie prin măsuri structurale, prin modificarea regimului fiscal, care și ea este justificată și mai puțin menționată în PNRR, sau printr-o colectare mult mai bună. Colectarea mult mai bună este ceva foarte vag, în timp ce cheltuielile permanente cresc cu certitudine. Aici consider că este o slăbiciune și a construcției PNRR și a execuției bugetare”, consideră președintele Consiliului Fiscal.

Problema României este că din punct de vedere al sustenabilității fiscal – bugetare are un deficit structural foarte mare pe fondul unor venituri fiscale foarte joase, a sintetizat Dăianu

„România va trebui să ducă acum la Bruxelles acea traiectorie a cheltuielilor, care devine variabila operațională. Ce cred eu este că trebuie să schimbăm regimul fiscal. Cred că recomandările OCDE, Băncii Mondiale, Fondului Monetar, ale Comisiei Europene, au sens și trebuie să modificăm regimul fiscal, inclusiv să introducem, dacă e cazul, o impozitare progresivă.

Aș mai spune că îmbunătățirea colectării este un deziderat. Se vede din cifre că se realizează foarte încet. În orice caz, nu putem să întindem până la calendele grecești consolidarea fiscală, pentru că piețele nu vor finanța la nesfârșit aceste deficite.

Banii de la Uniunea Europeană nu finanțează deficite și nici măcar contul curent, așa cum a spus dl. Dragoș Pâslaru. În schimb, ajută balanța de plăți!”, a arătat profesorul.

„Reformele și evaluarea impactului reformelor asupra bugetului și tot planul este o inginerie, o reinginerizare a sistemului economic cu „expected results” foarte pozitive.

Problema este că și piețele trebuie să te creadă. Pentru că, dacă vei avea, de pildă, reducere proiectată 0.5% din PIB și să reduci de la 7% deficit bugetar la 2%, vei avea 5% din PIB. Dacă diminuezi doar cu 0,5% ai avea vreo 10 ani. Păi poți să crezi că piețele vor aștepta 10 ani ca să te duci cu deficitul bugetar la 2%? Piețele, pe acelea nu le comandă nici Comisia Europeană, nici Guvernul României! Piețele financiare sunt piețe financiare, deci trebuie să ai un program clar, credibil, nu poți să ai 0,5% pe an, poți să ai 0,7 într-un an.

Miza foarte mare este reforma sistemului fiscal și să ameliorezi colectarea. Și aici trebuie să ai voință politică. Voința politică n-a intervenit încă, pentru că grupurile interesate n-au intervenit. O reformă și un plan nu este pentru un grup al societății. Este pentru societatea română! Nu putem spune că este doar pentru grupurile de afaceri. Trebuie să ai alături grupurile de afaceri, sindicatele, cetățenii în general. Ministerul de Finanțe nu este al unui grup de cetățeni! Asta trebuie să fie foarte clar! Reforma este pentru societatea românească!”, a concluzionat Daniel Dăianu.