Daniel Dăianu: „România va plăti prețul risipei – curba de sacrificiu e inevitabilă”

Publicat: 17 apr. 2025, 07:13, de Andrei Ceausescu, în ECONOMIE , ? cititori
Daniel Dăianu: „România va plăti prețul risipei – curba de sacrificiu e inevitabilă”
Daniel Daianu_INQUAM_Photos_Alexandru_Busca

România se pregătește pentru o nouă rundă de sacrificii economice, în contextul unui deficit bugetar alarmant și al presiunilor tot mai mari din partea Uniunii Europene.

După ani de politici fiscale riscante și cheltuieli necontrolate, guvernanții par nevoiți să aplice din nou măsuri de austeritate, amintind de perioada dură a crizei din 2010. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că, fără acțiuni ferme și responsabile, România riscă o retrogradare de rating și o perioadă de corecții dureroase pentru populație și economie.

În cadrul unei apariții la emisiunea Proiect de Țară: România difuzată pe Prima News, Dăianu a atras atenția asupra pericolului iminent. Acesta a declarat că „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp,” subliniind că guvernanții nu au învățat din greșelile trecutului și că sunt din nou pe cale să aplice măsuri dure pentru a corecta deficitul bugetar. „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisme sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali,” a mai spus Dăianu.

Deficitul bugetar al României a fost unul dintre cele mai mari puncte de preocupare în ultima perioadă. Potrivit surselor Profit.ro, deficitul bugetar în termeni cash a ajuns anul trecut la 8,65% din PIB, iar pentru 2024 estimările preliminare indică un deficit de 9,28% conform standardului ESA (Sistemul European de Conturi). Aceste date oficiale vor fi confirmate pe 22 aprilie, când Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, va publica datele finale. De asemenea, România s-a angajat să reducă acest deficit la 7% din PIB în acest an, în conformitate cu planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană.

În ciuda acestor angajamente, Dăianu a subliniat că pentru a ajunge la obiectivul de 7% din PIB în 2024, Guvernul trebuie să implementeze măsuri de corecție semnificative. Cu toate acestea, spațiul pentru reducerea cheltuielilor publice este limitat. Salariile bugetarilor și pensiile, care reprezintă cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja înghețate, ceea ce înseamnă că nu mai există mult loc pentru a tăia din aceste cheltuieli fără a provoca reacții sociale negative. În acest context, Dăianu a subliniat necesitatea unor măsuri care să aducă venituri suplimentare la buget, precum și măsuri suplimentare de control al cheltuielilor, pentru a atinge reducerea deficitului cu aproximativ două puncte procentuale din PIB.

Măsurile luate de guvern până acum au fost criticate de mulți economiști. Printre acestea se numără majorarea impozitului pe dividende, impunerea de restricții suplimentare pentru microîntreprinderi, taxa pe stâlp și eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite categorii de angajați. De asemenea, Guvernul a introdus restricții privind angajările în sectorul public și a înghețat pensiile și salariile. Aceste măsuri sunt considerate insuficiente de majoritatea economiștilor, care consideră că nu vor fi suficiente pentru a reduce deficitul la ținta de 7% din PIB, în condițiile în care economiștii avertizează că România se află într-o situație economică precară.

În acest context, agențiile internaționale de rating au acordat României o perspectivă negativă, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă pentru autoritățile române. Toate cele trei mari agenții de rating – Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch – au semnalat riscuri economice și au avertizat asupra posibilității unei retrogradări a ratingului suveran al României. Dacă acest lucru se va întâmpla, România va ajunge într-o poziție financiară mult mai vulnerabilă, iar costurile de împrumut vor crește semnificativ, ceea ce ar agrava și mai mult situația economică a țării.

Dăianu a subliniat că România nu se află într-o situație de criză similară cu cea din 2008, când, în urma crizei financiare globale, țara a beneficiat de un pachet de asistență financiară din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene. „România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene. România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu,” a declarat Dăianu. Totuși, acesta a precizat că o retrogradare a ratingului de țară ar putea deveni o realitate dacă guvernanții nu vor implementa măsuri credibile pentru corectarea dezechilibrelor financiare.

„Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți,” a spus Dăianu, încercând să transmită un mesaj clar despre riscurile cu care se confruntă economia românească.