Primele constatări ale ministrului Daniel David în proiectul de diagnostic al învățământului românesc

Psihologul și ministrul Educației, Daniel David, invitat la Dialogurile Puterii, a vorbit despre România scindată, despre analfabetismul funcțional, criteriile de performanță și cum ar trebui să arate salariile profesorilor.

Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal au fost lansate în consultare publică pe 31 ianuarie 2025. Scopul lor este de a moderniza și adapta sistemul educațional la nevoile contemporane, asigurând o educație de calitate pentru elevii din învățământul liceal.

Trebuie făcut un training profesorilor pentru a învăța să predea eficient, subliniază ministrul Educației.

13:45, 11.02.2025 • ACTUALITATE

Ministrul Educației, anunț despre titularizare: „Există și lucruri care nu funcționează bine”

14:03, 10.02.2025 • Dialogurile Puterii

Mihai Daraban, la Dialogurile Puterii: „Avem prea mulți bugetari, mulți dintre ei doar «frecători de mentă»”

Planurile-cadru se bazează pe o structură veche, cu mici actualizări mai recente, materii multe și dincolo de materii, fiindcă planul-cadru vine cu un început de reformă. De fapt, odată ce ai stabilit disciplinele, a doua etapă se referă la programe, adică la ce conținuturi trebuie să ai în acele discipline.

Ministrul Educației mai spune că evaluarea națională pentru clasa a 8-a trebuie făcută într-un alt fel.

De exemplu, avem un mecanism care este un pic atipic față de ce există în zona europeană. Trecerea de la clasa a 4-a la clasa a 5-a ar trebui să se facă tot prin modalitatea de examinare pe care o avem acum la unele colegii naționale? Trebuie să aibă altă structură? Poate că da, poate că nu. Voi putea spune acest lucru la sfârșitul lunii mai. Probleme majore însă pe care le văd dincolo de acest diagnostic de sistem sunt cel puțin două, pe care le-am și abordat și le implementăm.

Prima se referă la planuri-cadru pentru liceu. Pe baza programelor noi, se fac manualele care trebuie să fie atractive și, în paralel cu manualele, trebuie făcut un training profesorilor pentru a învăța să predea eficient.  Și un alt proiect preuniversitar important se referă la indicatorii de performanță pentru veniturile profesorilor. Și aici lucrurile trebuie clarificate.

Un aspect se referă la salariu și altul la ceea ce înseamnă venit, explică Daniel David.

Eu văd indicatorii de performanță în legătură cu veniturile. Profesorul are un salariu de bază, iar veniturile includ ore suplimentare, prime de performanță, care aduc resurse financiare dincolo de salariul de bază. Da, salariul de bază ar trebui să fie în esență unul decent, care să arate rolul pe care noi, ca societate, vrem să-l dăm profesorului. Hai să trasăm lucrurile! Noi mereu spunem înainte să dăm bani să obțină performanță.

Salariul unui profesor debutant ar trebui să fie în zona unui salariu mediu brut pe economie, precizează ministrul David.

Iar după acel nivel să crească în funcție de gradele didactice, vechime și așa mai departe. Deci ai un salariu de bază decent, care să fie atractiv, să aducă oameni buni în sistem, pentru acel salariu de bază sigur că pun standarde minimale.

Dar, după aceea, pe indicatori de performanță care pot să țină de meritocrație, nu știu, rezultate la olimpiade sau aspecte de incluziune, sau de performanță în mediu rural, vii cu alți indicatori astfel încât profesorii care sunt buni și dedicați acestor lucruri să-și crească veniturile. Asta este filozofia mea.

Suntem într-o situație de criză majoră, semnalează ministrul Educației.

Cei mai mulți oameni care termină universități de ani de zile nu mai vin în preuniversitar. În zona științelor vom avea probleme cu profesorii. Haideți să facem ce trebuie să facem. Întâi să stabilim arhitectura și să spunem dacă educația este sau nu este importantă în această societate.

În ceea ce privește educația religioasă, ministrul David consideră ca trebuie să se treacă dincolo de evanghelizare.

Biserica trebuie să facă o analiză. Eu cred că păstrând un limbaj totuși accesibil, trebuie să trecem dincolo de evanghelizare, adică oamenii trebuie să-și înțeleagă ce înseamnă creștinismul și ce presupune a face și a nu face. Condițiile în care pozezi ca un creștin, te folosești de învățăturile Bibliei în tot felul de discursuri, sunt o problemă.

Întrebat dacă este capabil Crin Antonescu să ducă proiectul despre care vorbea în trecut, România bunului-simț, mai departe, ministrul Educației spune că încă nu putem ști.

Nu știm. Dar faptul că nu știu nu înseamnă că nu există timp și că nu știm ce ar trebui făcut. Eu am spus că nu știu ce se va întâmpla în final. Eu înțeleg că România euroatlantică nu se poate face fără zonă antisistem și fără zona tradițională. Și trebuie să se meargă în acele zone și să se discute cu acei oameni.
Trebuie să mergi în zone dificile, să mergi în Moldova, să vezi cum gândesc oamenii, ce așteptări au acolo, românii care nu sunt pro-Europa sau pro-NATO, dar poate pot fi atrași în această zonă și, de asemenea, este important să trezești România neimplicată, care e aproape jumătate. Dacă ai indeciși sau oameni care n-au participat la vot.

Dacă vă uitați la procentul celor care au participat la vot, îți dai seama că jumătate din țară n-a participat la vot. Poate reușești să o mobilizezi. Dar, repet, pentru asta trebuie să ai o campanie de alt tip, o campanie prin care să înțelegi aceste lucruri, să-ți pese de toți românii, să vii cu un proiect care unifică, nu care dezbină, să-i trezești pe cei care nu s-au implicat până acum și atunci România poate să aibă drumul euroatlantic.

Despre diagnosticul făcut de ministrul David împreună cu echipa sa, care ar trebui să fie gata la sfârșitul lunii mai, aflăm că, până în prezent, s-a constatat că în zona învățământului superior și zona cercetării sunt lucruri bune și lucruri proaste. Intrăm în competiții egoiste și nu în colaborări care să ducă la dezvoltări cumulative, punctează Daniel David.

Fiecare ministru are unele înțelegeri ale sistemului. Eu le-am considerat limitate, chiar dacă eu fac parte din zona învățământului superior și am pretenția că înțeleg bine ce se întâmplă, în zona preuniversitară încă nu înțeleg foarte bine toate lucrurile, fiindcă este un sistem complex. Acum sunt în faza în care nu înțeleg și în faza în care fac diagnosticul cu oameni care lucrează efectiv. Sunt colaboratorii și consilierii mei în această zonă. Evit să formulez diagnostic în acest moment pentru că, repet, perspectiva mea este limitată. 

Dar dacă vreți să vă spun câteva lucruri pe care le-am început sau le văd, repet, n-am pretenția că sunt fundamentale sau că lucrurile stau exact așa. În zona învățământului superior și zona cercetării sunt lucruri bune și lucruri proaste. Tot mai multe universități românești au intrat în structuri europene, în alianțe europene ale universităților.

Avem în zona cercetării actori diferiți și o țară are nevoie de actori diferiți și de universități, institute naționale, academia, mediul, mediul privat. De multe ori ne suprapunem, nu colaborăm suficient de bine, facem cam același lucru. Nu avem o dezvoltare cumulativă, intrăm în competiții egoiste și nu în colaborări care să ducă la dezvoltări cumulative.