Darius Vâlcov, Elena Udrea și Ioan Munteanu – „campioni” la prescripții. Lisa inculpaților VIP

Numărul cauzelor închise ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a ajuns la 4.510 sâmbătă, 20 mai, la aproape un an de când Curtea Constituțională a pronunțat decizia care a avut un efect de „amnistie mascată” asupra dosarelor pe rol, dar și asupra celor soluționate deja prin hotărâri de condamnare.

O parte dintre aceste mii de dosare vizau infracțiuni comise cu violență, iar o altă parte erau legate de fapte de corupție, cu prejudicii de sute de milioane de euro, comise de politicieni, funcționari de rang înalt, afaceriști sau chiar judecători corupți.

Dintre „campionii prescripției” se remarcă Darius Vâlcov, Elena Udrea și Ioan Munteanu, despre care judecătorii au scris în motivări că sunt vinovați, dar n-au ce să le facă altceva decât să le pună averile sub sechestru, în ideea că vor răspunde pe parte civilă.

Cu privire la Elena Udrea judecătorii notează:

• „Din perspectiva condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență Curtea constată că toate apărările pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) le-a formulat fie personal, cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale, fie prin intermediul apărătorilor săi aleși, cu ocazia administrării probatoriului pe parcursul procesului penal, în sensul că banii nu au fost dați pentru ca ea să facă vreo intervenție în vederea menținerii contractelor încheiate de firmele lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica, ci ca o sponsorizare pentru PDL și în scopul ca ea și alți oameni politici importanți să nu mai atace public aceste afaceri și că nu a promis nicio astfel de intervenție în sensul menționat de acuzare, sunt vădit nefondate”

Despre Darius Vâlcov magistrații au arătat următoarele:

• „Instanţa de fond a analizat în mod riguros probatoriile administrate în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 97 şi următoarele Codul de procedură penală, reţinând adevărul judiciar relevat de probele dosarului, ce demonstrează săvârşirea de către inculpatul Vâlcov Darius Bogdan a infracţiunilor de luare de mită (2 fapte), (…) precum şi a unei infracţiuni de trafic de influenţă (…).S-a probat în cauză săvârşirea faptei inculpatului care, în calitate de primar al mun. Slatina, în perioada noiembrie – începutul lunii decembrie 2012, a pretins martorului (n.r. – Ramba Andrei Ovidiu), administrator SC (n.r. – Plus Confort) SRL, un procent de proximativ 10 % din sumele încasate de la Primăria Slatina.(…) În baza înţelegerii inculpatul a primit prin intermediul martorilor (…), suma de 1.700.000 lei în două tranşe, 1.500.000 lei în suma septembrie 2014 şi 200.000 lei în luna februarie 2015”.

Cu privire la Ioan Munteanu instanța a notat:

• „Faptele presupus săvârşite de inculpatul care a solicitat constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale şi nu a optat pentru continuarea procesului penal cu consecinţa, eventuală, a pronunţării unei soluţii de achitare, sunt şi rămân fapte prevăzute de legea penală, nejustificate, iar soluţia de încetare a procesului penal ca urmare a constatării prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa neaplicării unei pedepse, nu este de natură a le transforma pe acestea în fapte neprevăzută de legea penală sau justificate”

Pe data de 26 mai 2022 CCR a statuat că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea termenului de prescripție, prevăzut de art. 155 Cod penal, astfel încât în toate dosarele judecătorii se raportează la articolul precedent, 154, care reglementează termenele generale se stingere a răspunderii penale.

În cazurile de corupție, termenul general de prescripție este de 8 ani, deoarece majoritatea acestor infracțiuni au pedepse cuprinse între 5 și 10 ani.

Ca atare, multe dosare cu „inculpați VIP” și prejudicii de ordinul a sute de milioane de euro s-au închis în ultimul an, după ce urmărirea penală sau cercetarea judecătorească nu s-au încadrat în termenul prevăzut de art.154 Cod penal.

În general, câștigătorii la „ruleta prescripţiei” sunt „gulerele albe” care, cu ajutorul avocaților, au tras de timp suficient de mult prin cereri de expertize de toate felurile, amânări succesive, cereri de strămutare, contestații sau audieri de martori irelevanți, admise de judecători sub motivul de necontestat al respectării dreptului la apărare.

Uneori, tergiversările au avut loc cu complicitatea judecătorilor, multe procese fiind reluate de la zero pe motiv de promovare, detașare sau pensionare, ori au pierdut câteva luni bune în aşteptarea redactării motivărilor.

Lista inculpaților VIP care au scăpat în ultimul an de răspunderea penală

Ziare.com prezintă lista inculpaților de lux care au scăpat până acum ca urmare a intervenției prescripţie, cu mențiunea că în unele situații deciziile nu sunt definitive, însă este o chestiune de timp până vor deveni:

1. Elena Udrea – Cea mai „titrată” deținută din România a comis un trafic de influență de 3,4 milioane de euro în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, dar faptele s-au prescris, notează judecătoarea fondului din Dosarul Hidroelectrica. Tocmai de aceea, instanța pus sechestru pe averea celei mai influente femei din PDL. Documentul, în care magistratul scrie negru pe alb că Udrea e vinovată, va cântări greu în apel, la Înalta Curte, mai ales că judecătorii europeni ar putea pune punct „marii prescripții” pe data de 10 mai. Elena Udrea execută 6 ani de pușcărie în Dosarul Gala Bute.
2. Darius Vâlcov – Fostul ministru de Finanțe în cabinetul Vioricăi Dăncilă a scăpat de condamnarea de 6 ani și 6 luni pentru luare de mită și trafic de influență, infracțiuni comise pe vremea când era primar al municipiului Slatina. Judecătorii Curții de Apel Craiova au notat în motivare că, într-adevăr, Darius Vâlcov este vinovat, dar nu mai poate fi tras la răspundere penală. Vâlcov era acuzat în acest dosar pentru mite de 2,1 milioane lei primite de la un afacerist pentru obține un contract „cu dedicație”. Vâlcov a fost condamnat la 6 ani de pușcărie în Dosarul Tablourilor și se ascunde în Italia.
3. Ioan Munteanu – Fostul baron PSD de Neamț a beneficiat de efectele „marii prescripții” în urma deciziilor CCR și ICCJ de anul trecut. Pe data de 10 mai, magistrații de la Curtea de Apel București au dispus încetarea procesului penal cu privire la faptele de trafic de influență reținute de DNA în sarcina lui Ioan Munteanu, dar i-au instituit măsura confiscării speciale a sumei de 400.000 de euro primită de la Horațiu Bruno Berdilă (om de afaceri) și Gheorghe Ștefan „Pinalti” (fost primar al municipiului Piatra Neamț).
4. Adrian Mladin – fostul primar din Jilava a scăpat definitiv de dosarul în care fusese condamnat la 6 ani de pușcărie pentru o că a luat șpăgi de 1 milion de euro pe vremea când era în funcție. Adrian Mladin punea presiune pe dezvoltatorii imobiliari, cerându-le mită în repetate rânduri, în unele situaţii fiindu-i complice administratorul unei societăţi comerciale, Marian Constantin.
5. Dosarul Colectiv – Costin Mincu (unul dintre cei 3 patroni ai Clubului Colectiv condamnați la câte 8 ani de închisoare pentru tragedia din data de 30.10.2015) a reușit să își reducă pedeapsa cu 2 ani și 6 luni pe motiv că faptele de vătămare corporală din culpă şi neluarea măsurilor legale de sănătate şi securitate în muncă s-au prescris.
6. Dosarul Microsoft – Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor, a scăpat de acuzațiile de spălare de bani aduse de procurorii DNA în legătură cu Dosarul Microsoft, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că a intervenit prescripția. Acesta este unul dintre dosarele în care este vizat Gabriel Sandu, el fiind condamnat în trecut alături de Dorin Cocoș și Gheorghe Ștefan în dosarul Microsoft 1. Fostul ministru a mai fost achitat în Dosarul Microsoft 3, alături de Dinu Pescariu și Claudiu Florică.
7. Dosarul șpăgilor de la Loteria Română – Foștii directori ai Loteriei Române care au primit mașini noi cu titlu de mită în schimbul reînnoirii parcului auto al instituței cu autovehicule de la o anumită firmă au scăpat de răspunderea penală după ce Tribunalul București a constatat că faptele s-au prescris ca urmare a deciziei CCR. Directorii CNLR – Ovidiu Rîpanu și Remus Leonard Lăzăreanu – au pretins și primit în anul 2010 șpăgi 1.500.000 lei, 4 autovehicule noi (Cadillac, Hummer, Opel și BMW) și un număr de 182 de autovehicule second hand rezultate din contractul de înlocuire a parcului auto în sistem buy back.
8. Funcționarii de la CONAS – Dan Romulus Șerban și alți doi directori de la Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor (CONAS) scapă de acuzațiile de abuz în serviciu sau luare de mită în dosarul în care au fost trimiși în judecată după ce au „spart” 13,7 milioane de lei pe excursii de lux pe motiv că fac „schimb de bune practici în spitale”. Ei au mers în Andaluzia, Australia, Columbia, Brazilia şi Argentina cu o firmă de turism pe care au contractat-o fără licitație.
9. Sorin Mihai Mîndruțescu – Fostul director al Oracle România este pe cale să scape de pedeapsa de 2 ani și 6 luni cu suspendare pe care și-a negociat-o cu procurorii DNA după ce a recunoscut că a luat mită 569.413 de euro de la firme din domeniul IT pentru a le asigura participarea la licitațiile organizate de instituții și companii de stat. Sorin Mihai Mîndruțescu a recunoscut că în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013 a luat bani în mod repetat de la firmele IT interesate să participe la licitații organizate de ANAF, CNAS, ONRC, APIA sau ROMATSA.
10. Andreea Cosma – fiica fostului baron PSD de Prahova, Mircea Cosma, scapă de închisoare în dosarul „Ciuperceasca” în care a fost acuzată de instigare la abuz în serviciu. Într-o primă fază a judecății, Andreea Cosma a fost condamnată la 4 ani de închisoare și plata prejudiciului creat, în valoare de 1.138.937 de lei.
11. Mihnea Costoiu – rectorului Universităţii Politehnica din Bucureşti a scăpat de condamnarea la 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Mihnea Costoiu era trimis în judecată într-un dosar cu prejudiciu de 10 milioane euro legat de închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu.
12. Mihai Necolaiciuc – supranumit „Țarul CFR” din cauza achizițiilor supraevaluate făcute pe vremea când era director, Necolaiciuc a scăpat definitiv de pedeapsa de 9 ani și 6 luni pentru abuz în serviciu. Fostul director a lăsat CFR fără 2.300 de vagoane şi 1.059 locomotive și a „dotat” compania cu tot felul de bunuri despre care anchetatorii au spus că erau scumpe, inutile și luate fără licitație: wc-uri ecologice la preț dublu, șuruburi, trandafiri, costume de scafandru.
13. Elena Burlan Puscaș – Judecătoarea șpăgară de la Tribunalul București pe care magistrații Curții de Apel au găsit-o vinovată (3 ani și 6 luni cu executare) pentru că a luat 10.000 de euro de la rudele unor interlopi pentru a-i pune în libertate sau pentru a pronunța pedepse cu suspendare pe numele lor. Judecătoarea se va întoarce în magistratură și își va recupera salariile din 2018 la zi, pe perioada în care a fost suspendată. Totodată, va încasa pensia specială.
14. Gheorghe Burnei – Chirurgul șpăgar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” a scăpat în faza de urmărire penală de un dosar având ca obiect vătămarea corporală unei tinere pe care acesta a mutilat-o în cadrul unui „experiment” ortopedic, după ce procurorii i-au clasat dosarul. Medicul a fost condamnat definitiv, într-o altă cauză, la 2 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru 20 de acte materiale de luare de mită.
16. Emille Kharrat – Libanezul la inițiativa căruia afaceristul Rami Ghaziri („Regele puilor” de la Agricola Holding) a ajuns să-i plătească „taxă de protecție” fostului ofițer SRI Daniel Dragomir a scăpat definitiv, prin prescripție, de dosarul în care fusese condamnat la 3 ani de pușcărie pentru trafic de influență. Judecătorii au scris în motivarea deciziei din 10 ianuarie 2023 că statul român avea suficient timp la dispoziție să-l tragă la răspundere pe Emile Kharrat.
17. Hexi Pharma – Foștii directori Flori Dinu și Mihai Leva, precum și firma producătoare de biocide, au scăpat de răspunderea penală vineri, 3 martie, pentru acuzațiile de înşelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor ca urmare a intervenirii prescripţiei. Compania Hexi Pharma a fost deferită justiției alături de cei doi directori în legătură cu livrarea dezinfectanților diluați către 340 de spitale din România.
18. Bogdan Olteanu – Fostul președinte al Camerei Deputaților a scăpat de tragerea la răspundere penală în dosarul traficului de influență, deoarece faptele erau prescrise cu un an înainte ca acesta să fie condamnat. Bogdan Olteanu stătea la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat la 5 ani pentru că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-l „unge” ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu.
19. Vanessa Youness – Milionara scapă de pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare pe care a primit-o anul trecut pentru trafic de influență în procesul în care a fost găsită vinovată pe fond și în apel că luat 1,5 milioane de euro de la afaceriștii Dinu Pescariu și Claudiu Florică pentru a pune o vorbă bună pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii licențelor Microsoft.
20. Oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu – Ionuț Eftime, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol – condamnați în primă instanță la pedepse cuprinse între 5 și 10 ani de pușcărie pentru evaziune fiscală – au scăpat definitiv pe data de 6 februarie ca urmare a intervenției prescripţiei. Achiziții fictive de peste 50 de milioane de lei au declarat către ANAF oamenii puși de Sorin Ovidiu Vîntu în fruntea PSV, astfel că au reușit să „țepuiască” statul cu 6,8 milioane de lei.
21. Țeparii lui Sorin Ovidiu Vîntu – este vorba despre dosarul în care Mirel-Mircea Amariței (avocat, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2014), Gabriel Baciu (avocat al Realitatea Media) și Emil Bertalan (administrator SC Global Network System SRL, ginere al afaceristului Maricel Păcuraru) erau trimiși în judecată pentru fals în înscrisuri în legatura cu modalitatea prin care Maricel Păcuraru și Cosmin Gușă au preluat „frâiele” postului de televiziune Realitatea Tv pe vremea când Sorin Ovidiu Vîntu se afla în pușcărie.
22. Augustin Bărăscu și Dosarul ONPM – chestorul Augustin Bărăscu și de alți zece ofițeri din subordinea acestuia – achitați la fond pentru abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, dar condamnați la pedepse cu suspendare pentru deturnare de fonduri – au scăpat definitiv de răspunderea penală pe rolul Înaltei Curți.
23. Petru-Constantin Luhan – fost europarlamentar PDL trimis în judecată de DNA pentru 37 de cereri false prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli de transport, prin care a dat o „țeapă” statului de 50.000 de euro. Pe data de 16 martie 2023, judecătorii de la Tribunalul București au constatat intervenția prescripţiei și au dispus încetarea procesului penal cu privire la Petru-Constantin Luhan.

Scandalul prescripţiei explicat pe scurt. Când intervine CJUE

Prima „lovitură” a fost dată de CCR în 2018, atunci când instanța a constatat că prevederile art. 155 din Codul penal sunt neconstituționale. Articolul reglementa „prescripția specială”, mai exact că orice act procedural comunicat inculpatului întrerupe termenele „prescripţiei generale”, de la articolul anterior, 154 Cod penal.

A doua decizie a venit în 2022, atunci când CCR a constatat că Parlamentul nu a făcut nimic pentru a pune în acord legislația cu decizia din 2018, motiv pentru care Curtea de control constituțional a statuat că România nu a avut legislație pe întreruperea cursului prescripţiei în intervalul de 4 ani dintre cele două hotărâri.

A treia lovitură a venit în 25 octombrie 2022 de la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care, printr-o Hotărâre preliminară (HP) a dat dreptate Curții Constituționale.

Urmare a celor trei decizii, procurorii au formulat cereri de sesizare a CJUE, cu o serie de întrebări care vizează, pe scurt, aceeași problematică, anume cum se „împacă” cele trei decizii ale celor mai înalte instanţe din România, CCR și ICCJ, cu dreptul european. Curtea de la Luxemburg este așteptată să pronunțe o decizie cu privire la aceste sesizări în luna iulie.

Magistrat: „Cine va răspunde și cine va plăti pentru dosarele închise?”

Ziare.com a întrebat un magistrat în activitate, care a soluționat dosare grele de corupție, cum vede decizia CJUE legată de „marea prescripție” cu raportare la hotărârea din decembrie 2021:

• „Ce pot să spun, că judecătorii din vocație își doresc ca miercuri decizia să fie și clară și apăsată, în spiritul deciziilor anterioare ale CJUE pe care le știți?
• Că o așteaptă pentru a putea face dreptate și pentru a putea părăsi poziția în genunchi în care i-a așezat completul ICCJ ales de Corbu (n.r. – șefa Înaltei Curți Alina Corbu) și condus de Grădinaru (n.r. – fost șef al Secției Penale și actual președinte al CSM)?
• Că vom vedea câți judecători vor aplica direct decizia CJUE și câți vor tergiversa aplicarea ei sesizând CCR și Completul de dezlegare a unor chestiuni de drept de la ICCJ pentru a obține încă o hotărâre care sa le dea „dreptul” de a nu aplica decizia instanței europene și de a lăsa în continuare deschis „robinetul” prescripției?
• Că ne întrebăm cine va răspunde și cine va plăti pentru toate dosarele închise pe marea prescripție dată de Completul lui Grădinaru, din octombrie 2022 până azi?
• Cam astea sunt ideile și sentimentele: cine va plăti dacă vor pierde ei? Se va trece peste, nu-i așa? Infractori multimilionari scăpați, miliarde de euro prejudicii nerecuperate, miliarde de euro costuri de anchetă și judecăți penale făcute degeaba”, a spus magistratul.

„Marea prescripție” prin care mii de dosare penale se vor închide nu este neapărat opera Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți, care a interpretat decizia instanței de control constituțional în așa fel încât efectele acesteia se aplică retroactiv, nu doar pe viitor așa cum prevăd normele de drept, spune magistratul. Un complet condus de judecătorul Daniel Grădinaru – actualul șef al CSM – a fost cel care făcut posibilă interpretarea deciziei privind prescripția ca lege mai favorabilă, în ciuda faptului că hotărârile CCR nu sunt legi, a mai explicat magistratul, scrie ziare.com