Datoria guvernamentală din UE în 2024 crește ușor, cu state precum Grecia și Franța în topul îndatorării
Ponderea datoriei guvernamentale brute în Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene a înregistrat o creștere ușoară la finalul trimestrului al doilea din 2024.
Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mari datorii se regăsesc în state precum Grecia, Franța și Belgia. La finalul trimestrului doi din 2024, ponderea avută de datoria guvernamentală brută în PIB pentru întreaga Uniune Europeană (UE) a atins 81,5%, nivel cu puțin mai mare față de 81,3%, înregistrat la sfârșitul primului trimestru. În zona euro, ponderea datoriei în PIB a crescut de asemenea, ajungând la 88,1%, comparativ cu 87,8% în trimestrul anterior, conform Eurostat.
Evoluția raportului datorie-PIB la nivel european
În comparație cu aceeași perioadă a anului 2023, însă, atât în UE, cât și în zona euro, raportul datoriei guvernamentale a înregistrat o ușoară scădere.
În zona euro, acesta a scăzut de la 88,8% la 88,1%, iar în UE de la 81,9% la 81,5%. Aceste scăderi modeste reflectă eforturile economiilor europene de a menține un echilibru între împrumuturi și creșterea economică.
Statele campioane la datoria guvernamentală
Diferențele între statele membre UE sunt semnificative în ceea ce privește nivelul datoriilor guvernamentale. La finalul trimestrului doi din 2024, cele mai mari raporturi datorie-PIB au fost înregistrate în Grecia (163,6%), Franța (112,2%), Belgia (108%), Spania (105,3%) și Portugalia (100,6%). Aceste țări se confruntă cu presiuni majore în gestionarea datoriilor publice, ceea ce poate avea implicații pentru politicile fiscale și economice.
Pe de altă parte, cele mai scăzute raporturi datorie-PIB au fost înregistrate în Bulgaria (22,1%), Estonia (23,8%) și Luxemburg (26,8%). Aceste state se remarcă prin politici bugetare prudente, care le-au permis să mențină datoriile la un nivel redus comparativ cu restul Europei.
Evoluția avută de datoria guvernamentală în România și în alte state membre
România a înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului doi din 2024, ajungând la 51,1%, în creștere față de 48,8% din aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, raportul datorie-PIB a crescut ușor și față de primele trei luni din 2024, când era de 51,6%. Creșterea datoriei guvernamentale în România reflectă o serie de factori economici și politici, incluzând nivelul investițiilor publice și costurile asociate crizei economice globale.
De-a lungul trimestrului doi din 2024, nouă state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB, printre care se numără Finlanda, Austria și Franța, în timp ce 17 state au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri au fost observate în Finlanda (2 pp), Austria și Italia (1,8 pp fiecare), în timp ce Cipru și Croația au înregistrat cele mai mari scăderi, cu 2,1 pp și respectiv 2 pp.
Schimbări față de anul precedent
Comparativ cu trimestrul doi din 2023, 13 state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie guvernamentală-PIB. Printre acestea se numără Finlanda, Estonia și Polonia, cu creșteri semnificative de peste 4 pp. Pe de altă parte, Cipru, Grecia și Portugalia au raportat cele mai mari scăderi, toate reușind să reducă semnificativ datoria guvernamentală în raport cu PIB-ul.
Aceste evoluții demonstrează diversitatea situațiilor economice din cadrul Uniunii Europene și importanța unor politici economice adaptate fiecărei țări.