Datoria neștiută a României – sute de milioane de euro pentru spitalele europene! DOCUMENT

România se confruntă cu o datorie tot mai mare față de spitalele europene care au oferit îngrijiri medicale cetățenilor români.

În prezent, țara noastră trebuie să aloce o sumă estimată la peste 1,24 miliarde de lei, adică 250 de milioane de euro, pentru achitarea serviciilor medicale prestate în state membre ale Uniunii Europene, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și Spațiul Economic European (SEE), conform unui document semnat de Mihaela Ion, directorul general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Această datorie este rezultatul direct al deficiențelor din sistemul de sănătate românesc, care a împins tot mai mulți români să caute tratament în afara granițelor țării, dar și al întârzierilor la plată de către autoritățile române, care s-au acumulat în ultimii ani.

Pentru anul 2024, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost nevoită să suplimenteze semnificativ bugetul destinat plății serviciilor medicale prestate în străinătate, de la suma inițială de 350 de milioane de lei, până la 1,24 miliarde de lei. Aceste alocări suplimentare reflectă o presiune crescândă asupra bugetului public de sănătate și o datorie tot mai greu de gestionat, întrucât creșterea numărului de români care apelează la îngrijiri medicale în UE a dus la o majorare constantă a costurilor neacoperite.

Impactul datoriei asupra accesului românilor la servicii medicale în UE

În lipsa unor măsuri de rambursare la timp, România riscă să piardă sprijinul unor importante instituții medicale din Europa. În acest context, mai multe spitale din țări precum Italia, Germania, Franța și Spania au început să aplice restricții pentru pacienții provenind din România.

Aceste restricții vizează în special cazurile de urgență, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC), operațiile chirurgicale esențiale și tratamentele complexe care nu sunt disponibile în România sau sunt greu accesibile.

De aceste măsuri sunt afectați în special românii care se află temporar în state membre UE, cum ar fi pensionarii care își vizitează copiii, studenții Erasmus sau angajații detașați de companiile românești în străinătate. Ei se bazează adesea pe sprijinul sistemului medical din aceste țări, iar accesul limitat la servicii poate avea consecințe grave asupra sănătății lor.

Creșterea alarmantă a datoriilor în ultimii ani

Raportul CNAS arată că, la sfârșitul anului 2022, datoria României către spitalele europene era de 264,5 milioane euro. În decurs de un an, suma a crescut cu aproximativ 30,5%, atingând valori alarmante, ce reflectă incapacitatea autorităților române de a rambursa integral serviciile medicale la timp.

Creșterea este atribuită mai multor factori: pe de o parte, majorarea sumelor facturate de statele membre pentru pacienții români, iar pe de altă parte, o stagnare a plăților între 2018 și 2021, perioadă în care România a menținut un nivel relativ constant al rambursărilor, fără a lua în calcul nevoia crescândă de tratament în străinătate.

Această tendință s-a accentuat începând cu 2022, când volumul rambursărilor a crescut brusc, dar, din păcate, fără o continuitate adecvată în 2023, când rambursările au înregistrat o scădere semnificativă. Astfel, datoriile au continuat să se acumuleze, punând o presiune financiară tot mai mare pe bugetul de sănătate.

Alocările bugetare și diferențele față de sumele datorate

Bugetul CNAS pentru plata serviciilor medicale în străinătate a fost, teoretic, ajustat anual pentru a reflecta creșterea datoriilor. Cu toate acestea, sumele alocate au fost, în general, insuficiente în raport cu facturile emise de spitale din UE. Spre exemplu, în 2023, CNAS a avut la dispoziție doar 362,3 milioane lei, în urma unei reduceri de buget, față de necesarul de peste 153 milioane euro, adică o diferență de aproximativ 80 milioane euro. Această sumă reprezintă o povară majoră pentru un sistem deja afectat de subfinanțare și de o gestiune ineficientă a resurselor.

Analiza detaliată a evoluției sumelor facturate de spitalele europene arată că, deși bugetul pentru rambursări a fost majorat semnificativ în 2024, această sumă este departe de a acoperi integral datoriile deja existente. Diferențele față de sumele facturate au crescut constant între 2018 și 2023, ajungând la un total de peste 295 milioane euro, un semnal clar al unei crize financiare și administrative.

Reglementările europene și reacția spitalelor

Conform reglementărilor europene, pacienții asigurați dintr-un stat membru UE au dreptul să beneficieze de servicii medicale în orice alt stat membru, fără a fi afectați de întârzierile la plată ale țării de origine. Totuși, în practică, spitalele pot refuza pacienți sau pot impune restricții în cazuri de urgență atunci când creanțele nu sunt achitate la timp.

Acesta este motivul pentru care tot mai multe spitale din Europa au început să limiteze accesul pacienților români, pe fondul datoriilor acumulate de statul român. Deși reglementările UE prevăd aplicarea de dobânzi pentru neplata la termen, restricțiile din partea spitalelor adaugă o presiune suplimentară pentru pacienții care au nevoie de îngrijire urgentă.

Soluții și direcții de acțiune pentru România

Pentru a evita agravarea acestei crize, România va trebui să găsească soluții pe termen lung, nu doar prin alocarea de fonduri suplimentare, ci și prin reformarea profundă a sistemului de sănătate. Accesul la tratamente esențiale și îngrijiri complexe ar trebui să fie posibil în interiorul granițelor, iar capacitatea spitalelor din România trebuie să fie întărită, astfel încât cetățenii să nu mai fie nevoiți să plece în străinătate pentru tratamente de bază.

Pentru anul 2024, suplimentarea fondurilor la 1,24 miliarde lei este un pas necesar, dar insuficient pentru a rezolva problema pe termen lung. O reformă profundă a finanțării sistemului de sănătate, precum și implementarea unor măsuri eficiente de gestionare a datoriilor față de spitalele străine sunt imperative pentru asigurarea unui acces egal la servicii medicale pentru toți cetățenii români, indiferent de locația lor.

Criză de încredere

Situația actuală a datoriilor României față de spitalele europene reflectă nu doar o criză de finanțare, ci și o criză de încredere în sistemul de sănătate românesc. Pe măsură ce tot mai mulți români sunt afectați de restricțiile impuse de spitalele din UE, devine evidentă nevoia unui răspuns ferm din partea autorităților, care să includă atât acoperirea datoriilor, cât și măsuri concrete pentru a limita dependența de sistemele medicale din străinătate. Doar printr-un efort coordonat și printr-o finanțare adecvată, România poate asigura un sistem de sănătate funcțional pentru cetățenii săi.