Datoria publică a României ajunge la 60%: ce înseamnă acest fapt pentru economia noastră?

România se află într-o situație economică delicată, cu datoria publică apropiindu-se periculos de pragul de 60% din PIB – unul dintre reperele esențiale ale Tratatului de la Maastricht. Conform datelor recente, datoria publică a țării a atins 862,3 miliarde de lei (aproximativ 172,6 miliarde de euro) la finalul lunii mai 2024, o creștere semnificativă față de luna precedentă. Cu o astfel de creștere, perspectivele economice ale României devin tot mai îngrijorătoare, mai ales în contextul adoptării monedei euro, care pare să se îndepărteze și mai mult.

Ce înseamnă pragul de 60% din PIB?

Pragul de 60% din PIB pentru datoria publică este un criteriu crucial impus de Tratatul de la Maastricht, un acord care stabilește fundamentele Uniunii Economice și Monetare a Uniunii Europene. Depășirea acestui prag poate avea consecințe grave, cum ar fi pierderea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de împrumut și posibila intervenție a instituțiilor financiare internaționale. În cazul României, apropierea acestui prag ridică semne de întrebare asupra sustenabilității economiei și a capacității sale de a respecta angajamentele internaționale.

De ce crește datoria publică?

Creșterea datoriei publice nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unei combinații de factori interni și externi. În România, această creștere poate fi atribuită în principal deficitului bugetar persistent, cheltuielilor publice ridicate și lipsei de reforme economice structurale. Deficitul bugetar a fost amplificat de pandemie, crizele energetice și inflația, care au determinat guvernul să recurgă la împrumuturi suplimentare pentru a finanța cheltuielile curente și măsurile de sprijin economic.

Un alt factor esențial este incapacitatea economiei românești de a genera venituri suficiente pentru a acoperi cheltuielile publice. Creșterea economică redusă și bazată pe consum nu a fost suficientă pentru a compensa cheltuielile crescute, ceea ce a dus la un ciclu de îndatorare continuă. De asemenea, lipsa unei strategii eficiente de atragere a investițiilor străine și dezvoltarea insuficientă a infrastructurii economice contribuie la menținerea acestui cerc vicios.

Implicațiile creșterii datoriei publice

Creșterea datoriei publice are o serie de implicații negative asupra economiei românești. În primul rând, creșterea poverii datoriei va afecta bugetul național, deoarece sumele alocate pentru plata dobânzilor vor crește. În primele luni ale anului 2024, România a plătit deja dobânzi în valoare de 17,5 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), o sumă considerabilă care ar fi putut fi investită în infrastructură, educație sau sănătate.

În al doilea rând, creșterea datoriei publice poate duce la o scădere a ratingului de credit al României, ceea ce ar crește costurile viitoare de împrumut și ar limita accesul la finanțare internațională. Un rating de credit mai scăzut ar semnala investitorilor o creștere a riscului de default, ceea ce ar putea duce la o retragere a capitalului și o destabilizare economică.

De asemenea, o datorie publică ridicată limitează capacitatea guvernului de a răspunde la crize economice viitoare. În cazul unei recesiuni globale sau a unor șocuri economice interne, spațiul fiscal limitat ar însemna că guvernul ar avea dificultăți în a finanța măsuri de sprijin economic, exacerbând impactul crizei.

Care sunt soluțiile?

Pentru a evita o criză a datoriei, România trebuie să adopte o serie de măsuri economice și fiscale stricte. În primul rând, este esențial ca guvernul să implementeze reforme structurale care să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să stimuleze creșterea economică. Acest lucru ar putea include reforma sistemului de pensii, reducerea birocrației și stimularea investițiilor în sectoare strategice, cum ar fi tehnologia și infrastructura.

În al doilea rând, este crucial ca guvernul să îmbunătățească colectarea veniturilor, reducând evaziunea fiscală și extinzând baza de impozitare. Aceasta ar permite o creștere a veniturilor bugetare fără a recurge la împrumuturi suplimentare.

În final, este necesară o strategie pe termen lung pentru reducerea treptată a datoriei publice ca procent din PIB. Aceasta ar putea include măsuri de austeritate fiscală în perioadele de creștere economică și utilizarea surplusurilor bugetare pentru a reduce datoria. De asemenea, guvernul ar trebui să prioritizeze reducerea deficitului bugetar și să evite măsurile populiste care ar putea destabiliza economia pe termen lung.

Avertismentul unui prag periculos

Apropierea datoriei publice a României de pragul de 60% din PIB nu este doar un semnal de alarmă pentru guvern, ci și un avertisment pentru întreaga societate. Menținerea acestui ritm de îndatorare ar putea plasa România într-o situație economică periculoasă, cu riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică și pentru perspectivele de dezvoltare pe termen lung. Implementarea unor politici fiscale prudente și a unor reforme structurale este esențială pentru a evita o criză a datoriei și pentru a asigura un viitor economic stabil pentru România.