De-ale Puterii: Săptămâna politică românească
Vom rezuma, după micile noastre puteri, o săptămână încărcată a politicului românesc, începută cu insulte birjărești în Parlament, continuată cu îmbrânceli în Parlament, culminată de ridicarea imunității parlamentare a unui fost ministru de finanțe, asezonată de noi favoruri făcute de Guvern autorităților locale și încheiată festiv cu Ziua Națională a României.
Vom remarca și intrarea în nemurire a Noii Legi a Pensiilor, prin promulgarea de către președintele Klaus Johannis. Poate vom frâna și în dreptul prăvăliei cu ipoteze (conspiraționiste?) interesante, pentru că iată, atașamentul DNA față de tema marelui jaf vaccinist are parte de un punct de vedere destul de solid, formulat de unul dintre liderii USR.
Parlamentul României a devenit o arenă în care se confruntă tot felul de golani
Specimenele incapabile de a-și controla preaplinul emoțional creează momente de jenă și uluire în forurile legiuitoare ale Țării. Disputele doctrinare îmbracă forma conflictelor cu accent fizic pronunțat și despre sancțiunile cuvenite în astfel de cazuri nu se aude nimic. Înjurătura de mamă nu mai e un accident nefericit, tinde să devină un obicei, un trend, poate chiar un mod de a ieși din anonimat, din irelevanță. Îl înjuri de mamă pe Costel, se cheamă, cumva, că ai avut activitate.
Oficial, toată lumea regretă halul de comportament al celor implicați, neoficial toată lumea se amuză. Ca la panaramă. Ne hlizim și trecem mai departe. Frecvența în creștere a acestui tip de manifestări confirmă ascensiunea partidelor care se inspiră, parțial sau lacom, din Cărticica șefului de cuib legionar. La nivel oficial, incidentele sunt minimalizate și lăsate, indulgent, pe seama negocierilor de reconciliere inter-personale.
L-au prins pe Cherecheș în Germania…
…și cu asta cam basta cu fostul primar de Baia Mare. Fost, zicem, pentru că Prefectura i-a revocat mandatul de primar. Cherecheș, fost partener-paravan pentru doamna Udrea (atunci când bancurile despre Cezar și Cleopatra de Românica deveniseră jenante pentru statutul prezidențial) privește printre gratii Munchen-ul, înghite fără mare poftă cârnăciorul bavarez zilnic și se tratează de vânătăi. Ne imaginăm cu oarecare amuzament momentele în care Cherecheș a decis să se opună arestării.
Obișnuit cu vardiștii românești, care se dau la o parte din calea oricărui potentat sau demnitar, obișnuit cu sutica de euro care sufocă în fașă orice tentativă de control, Cătălin a sărit la bătaie cu polițiștii nemțești. Urmările i se văd pe obraji.
Iar urmările fugii rămân de aflat, în mod normal aventurile recente vor adăuga ani buni la pedeapsa inițială. Asta nu înseamnă că nu-l mai iubește nimeni. Undeva, o mamă fost deputat PNL, capabilă să-i doneze copilașului 1,5 milionașe de euro, sigur va merge cu dragostea maternă până în pânzele albe. Și pânzele albe românești sunt tare murdărele.
Câțu, Voiculescu și Mihăilă, marele jaf vaccinist nu pare să aibă nici o noimă
Parlamentul a ridicat imunitatea parlamentară a lui Florin Câțu. Anterior, Klaus Johannis a dat curs cererilor de urmărire penală formulate de DNA pe adresa foștilor miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Dar, cel puțin în logica stabilirii capetelor de acuzare e foarte dificil să vorbești despre jaf. Ca să o faci (și să acuzi niște administratori–ordonatori de credite de jaf) e bine să ai probe indubitabile. Poți vorbi, poate, despre management defectuos al resurselor, la nivel ministerial. Poți cerceta și judeca răspunderea ministerială angajată la momentul deciziei de a achiziționa surplusul de vaccinuri. Dar nu există, deocamdată, nici o dovadă că ar fi existat vreun furt.
Sau vreo schemă de parazitare ilegală a achiziției. Subiectul e delicat, domnul Ghinea de la USR adulmecă aici niscai antivaccinism militant, cuibărit prin străfundurile conștiinței procurorului DNA desemnat să instrumenteze marele jaf al secolului. Observă, destul de corect, că toate țările europene afectate de Covid au achiziționat rezerve mari de vaccin. Observă, la fel de corect, că achiziția s-a negociat între Tanti Ursula și Nenea Klaus și conținea din start ideea unor rezerve obligatorii.
Era normal, la vremea respectivă Covid făcea ravagii, nu era clar când se va încheia pandemia. Așa că USR, apărând halatul șifonat al domnului Voiculescu, sesizează, în cele din urmă, Comisia Europeană. Despre un abuz comis de o instituție adusă la statutul de vedetă a anticorupției românești în vremurile doamnei Kovesi. Aici zona e fierbinte, se pot formula multe ipoteze, fiindcă miliardul de euro cheltuit pe vaccinuri de rezervă a aprins multe luminițe de alertă.
Autoritățile locale mai primesc un cadou
Slavă Domnului, pentru primăreii și primărașii care și-au pompat obraznic salariile după care au început să chițcăie că nu mai au fonduri de dezvoltare locală, uite că Guvernul nostru bun și înțelegător scoate din Rezervă niște bani. Nu e surprinzător, toți acești băieți și fete reprezintă Armata de Pace a Țării. Soldații înrolați vor cuceri voturi, nu peste multă vreme. Câțiva bani, acolo, pentru a menține iluzia stabilității locale, merită. Problema rămâne aceea că actualul cadru legislativ potrivit căruia edilii pot dispune de fondurile alocate de la buget după cum consideră de cuviință e total imbecil.
Nu avem ce face, acesta este cuvântul. Știm perfect ce anume se află în spatele lui. Cadrul pomenii cu repetiție a fost elaborat și consacrat legislativ sub Dragnea și a avut parte de complicitatea manifestă a imediat-următorului beneficiar, PNL. Ba, dacă ne servește corect memoria, putem menționa și un pic de UDMR pe-acolo, pe la butoane. Dar, asta e. Nimeni nu poate împiedica Guvernașul nostru pofticios la voturile anului viitor să ia măsurile cuvenite de a salva autoritățile locale de la faliment.
Și gata. A venit Sfântul Andrei, a venit Ziua Națională
La mulți ani Andreea, la mulți ani Andrei! Sub patronim, vorbim despre un Apostol. Fratele primului Papă creștin, Simon Petru, ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a recomandat pentru Grupul Celor 12 apropiați de Iisus.Apostolului Andrei i-a revenit Dobrogea, pentru propovăduirea creștinismului, de fapt Sciția, sudul Rusiei de azi, o suprafață imensă. Andrei a devenit Sfântul care patronează România. Relicvele sale au călătorit îndelung prin Europa, mutându-se de la Constantinopol la Roma ca să revină, în final, la Patras, în Grecia, unde a murit, martirizat. Pe 30 noiembrie, în anul 60, DC.
O zi mai târziu, dar în 1918, s-a înfăptuit Marea Unire a tuturor românilor. A fost rezultatul istoric al unor eforturi diplomatice fără egal. A adus aproape toți românii sub același Rege. Ferdinand Primul și Ultimul, un rege bun, pe sub Arcul căruia s-a defilat frumos și de această Zi Națională. Asta sărbătorim, aproape simultan. Au fost acolo toți piticii politicii românești, cu crăvățele noi, cu gulerașe impecabile. S-au sforăit vorbe memorabile. A defilat armata noastră, din ce în ce mai puternică pentru că NATO a hotărât că suntem absolut necesari în flancul estic al Alianței. Și noi, purcelușii crescuți pentru tăierea din ziua votului, am sărbătorit din nou cu o țuică bună, o fasole cu ciolan și siesta națională implicită.
Ne vom trezi din Sărbătorile Mici cu o mică mahmureală și cu sentimentul că nu are cum să fie rău când e atât de bine. De aici încolo, vorbim, liniștiți, despre tradiție.