De ce a scăpat afaceristul Puiu Popoviciu de condamnare: „Un șir nesfârșit de erori” în rechizitoriu
Magistrații Curții de Apel București (CAB) au emis critici severe la adresa rechizitoriului în dosarul Ferma Băneasa, unde inițial omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la șapte ani de închisoare.
În decizia lor de anulare a sentinței și de achitare a lui Popoviciu și a celorlalți 10 inculpați, judecătorii CAB au declarat că acuzațiile sunt „consecința unor erori fundamentale de raționament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici”. Potrivit acestora, „întreg rechizitoriul este constituit dintr-un șir nesfârșit de erori de raționament juridic, decurgând din lipsa de înțelegere a mecanismelor legale în materia legilor fondului funciar”.
Decizia CAB: faptele nu există
Vineri, Curtea de Apel București a admis cererea de revizuire formulată de Popoviciu, achitându-l pe motiv că fapta nu există. Soluția publicată pe portalul instanțelor de judecată precizează: „Admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel, ale cărei efecte au fost extinse și cu privire la inculpații Alecu Ioan Niculae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ștefan, Șerban Ilie Cornel, Pitcovici Petru Daniel, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiraș Ioan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe. Anulează sentința penală nr. 115/F/23.06.2016 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 9577/2/2012, definitivă prin decizia penală nr. 266/A/02.08.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție”.
Rechizitoriul DNA și cCriticile Curții
Rechizitoriul întocmit de DNA la finalul anului 2012 susținea că, între 2000 și 2004, Alecu Ioan Niculae, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV), a facilitat, cu sprijinul lui Gabriel Popoviciu, aducerea unui teren de 226 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu. Procurorii afirmau că terenul a fost subevaluat la 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață era de aproximativ 150 euro/mp, generând un prejudiciu de peste 6 trilioane de lei vechi.
În schimb, CAB a subliniat că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de fostul rector USAMV „nu aduce atingere niciunei valori sociale”, iar acuzațiile formulate sunt rezultatul „unor erori fundamentale de raționament juridic decurgând din interpretări trunchiate”. Curtea a constatat că „în cauză, s-a reținut că inculpatul Alecu Ioan Niculae, ajutat fiind de inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel, ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu pentru că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, deși știa că nu are dreptul, terenul fiind, în opinia parchetului, în domeniul public al statului”.
Critici și concluzii
Curtea a criticat premisa acuzării că terenul nu putea fi restituit deoarece aparținea domeniului public al statului, apreciind că aceasta este „rezultatul unei nesocotiri flagrante a legii”. Instanța a remarcat, de asemenea, „formularea de acuzații în context speculativ” și „abordarea inchizitorială” a procurorilor. CAB a concluzionat că „întreg rechizitoriul este constituit dintr-un șir nesfârșit de erori de raționament juridic, decurgând din lipsa de înțelegere a mecanismelor legale în materia legilor fondului funciar”.
În privința complicității la abuz în serviciu imputate lui Popoviciu, CAB a declarat că „acestea nu există de vreme ce activitatea autorului Alecu Ioan Niculae nu există ca manifestare în sfera penală, faptele imputate fiind exclusiv exercițiu al unor drepturi subiective”. Instanța a contestat și evaluarea prejudiciului adus USAMV, considerând că sunt „doar afirmații nesusținute probator”.
Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.