De ce acapararea Groenlandei de Trump ar putea fi un dezastru pentru planetă

Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, a generat controverse internaționale prin declarațiile sale în care amenința că va anexa Groenlanda – o propunere care promite avantaje strategice –, dar care sunt semnale de alarmă pentru mediul global.

Miza constituită de Groenlanda? Rezervele masive de petrol și gaze ale insulei înghețate, conform Politico.

Rezervele de resurse naturale din Groenlanda – o atracție periculoasă

Groenlanda ascunde sub gheața sa o comoară de combustibili fosili. Potrivit unei evaluări a US Geological Survey, resursele includ 31.400 milioane de barili de petrol și aproximativ 148 de trilioane de metri cubi de gaze naturale. Aceste cifre transformă Groenlanda într-un vis pentru industria energetică.

Ajay Parmar, analist senior la ICIS, a subliniat că, dacă aceste rezerve ar fi fost descoperite în Orientul Mijlociu, entuziasmul ar fi fost generalizat. Totuși, condițiile extreme și provocările tehnologice necesare pentru extracție complică acest scenariu.

13:29 • Internațional

Un cunoscut politician britanic avertizează asupra pericolelor unei retrageri americane a sprijinului pentru Ucraina

11:31, 20.02.2025 • Internațional

Se pregătesc consultări cu statele membre. Cum e pregătită fiecare țară să garanteze securitatea? Cine pleacă la Washington?

Cu toate acestea, Groenlanda a impus în 2021 un moratoriu asupra exploatării resurselor sale, ca răspuns la criza climatică globală, o decizie văzută ca un exemplu pentru protecția mediului. Preluarea insulei de către SUA sub conducerea lui Trump ar putea însemna sfârșitul acestor restricții.

„Forați, forați și iar forați” – sloganul lui Trump și efectele devastatoare

Trump și-a construit platforma energetică pe ideea „dezlănțuirii energiei americane” prin eliminarea restricțiilor asupra exploatării de petrol și gaze. Promisiunea sa de a anula politicile ecologice ale administrației Biden sugerează o creștere exponențială a extracției de combustibili fosili.

Activista Kirtana Chandrasekaran de la Friends of the Earth avertizează că o astfel de strategie ar fi „o bombă cu carbon” care ar elimina orice șansă de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Pe lângă impactul climatic, mineritul și activitățile industriale ar putea distruge ecosistemele fragile din Arctica. Profesorul Anne Tolvanen din Finlanda explică că refacerea naturii după asemenea perturbări ar putea dura secole, dată fiind sensibilitatea faunei și florei la schimbările de mediu.

Arctica, un câmp de luptă geopolitic

Pe lângă resursele energetice, Groenlanda reprezintă o poziție strategică vitală. Congresmanul Mike Waltz, viitorul consilier pentru securitate națională al lui Trump, a subliniat că Arctica devine tot mai disputată, cu Rusia și China intensificându-și prezența în acest areal.

În acest context, SUA ar putea justifica preluarea Groenlandei ca o măsură de securitate națională. Totuși, ambițiile economice și geopolitice nu ar trebui să umbrească responsabilitatea față de mediu.

Creșterea nivelului mării, pierderea biodiversității și dezastrele climatice ar putea reprezenta un preț prea mare pentru exploatarea unei regiuni fragile.