De ce dispar fluturii? Povestea cercetătorului de origine română care îi numără în Spania

Constantí Ștefănescu, coordonator științific la Museo de Ciencias Naturales de Granollers, în regiunea Catalonia, în Spania, numără din 1994 fluturii din diverse zone ale nordului Spaniei, ca parte a unui proiect complex.

Tatăl lui Constanti (n.r. – nu Costantin) Ștefănescu s-a mutat la Barcelona în anii 60 și în Spania și-a cunoscut viitoarea soție. În prezent, prroiectul cercetătorului de origine română este axat pe o problemă care a devenit din ce mai stingentă în ultima vreme: fluturii dispar într-un ritm alarmant și trebuie aflat ce se poate face pentru a-i salva. Mai multe studii europene arată că multe specii de fluturi au dispărut și numărul de fluturi a scăzut și cu peste 70% în ultimul sfert de secol. În locurile unde erau altădată ierburi înlte și pajiști, acum sunt ferme sau clădiri de locuințe, iar fluturii de negăsit.

Este uluitor de ce dispar fluturii

Numărul de fluturi a scăzut cu 71% în ultimul sfert de secol, iar de vină este agricultura intensivă, dar și faptul că pajiștile au fost înlocuite de păduri. În Catalonia nu doar pajiștile abandonate contribuie la împuținarea fluturilor, ci și agricultura intensivă. În multe locuri fermele zootehnice mici au fost înlocuite de ferme extrem de mari, iar loturile mici de teren cultivate cu diverse plante și legume au fost înlocuite de loturi foarte mari cu o singură cultură. La această ultimă tendință au contribuit factori precum creșterea subvențiilor și a mecanizării.

Fluturii dispar fiindcă habitatul lor este în pericol, dar se împuținează rapid și numărul păsărilor mici care au același habitat ca și fluturii și care se hrănesc cu omizi, și ele în număr mai mic.

Date șocante

Agricultura intensivă este dăunătoare pentru biodiversitate fiindcă puține plante ”sălbatice” sau animale pot supraviețui în număr mare folosirii pe scară largă a pesticidelor, terenurilor cu monocultură și deselor activități de cosit și arat. Poluarea cu azot, de la substanțe fertilizante și de la concentrați, face să crească diversele buruieni ce nu mai lasă loc pentru plantele de care au fluturii nevoie.

Proiectul românului se numește Catalan Butterfly Monitoring Scheme (CBMS) și este unul dintre cele mai importante din Europa de acest gen, fiindcă se desfășoară din 1994 și an de an el și echipa sa au numărat fluturi pentru a vedea variațiile pe termen lung. ”Dacă ne uităm la datele de acum 25 de ani și le comparăm cu cele de acum vom fi șocați”, spune Stefanescu în National Geographic. Numărul de fluturi a scăzut cu 71% în ultimul sfert de secol, iar de vină este agricultura intensivă, dar și faptul că pajiștile au fost înlocuite de păduri. Ce înseamnă mai exact această agricultură intensivă? Ceva dăunător pentru biodiversitate, fiindcă puține plante ”sălbatice” sau animale pot supraviețui în număr mare folosirii pe scară largă a pesticidelor, terenurilor cu monocultură și deselor activități de cosit și arat.

Pe scurt, poluarea cu azot, de la substanțe fertilizante și de la concentrați, face să crească diversele buruieni ce nu mai lasă loc pentru plantele de care au fluturii nevoie.