De ce frigul mărește riscul cardiovascular?

Fiecare scădere a temperaturii cu 1°C este asociată cu o creștere cu 2% a riscului de infarct miocardic , avertizează cardiologii.

Iată mecanismele prin care frigul acționează asupra inimii:

Creșterea tensiunii arteriale. Pe piele, frigul este detectat de termoreceptorii cutanați care stimulează sistemul nervos simpatic și provoacă un reflex de vasoconstricție, reducerea diametrului vaselor de sânge. Acest lucru ajută la prevenirea pierderilor de căldură, dar în același timp crește tensiunea arterială. „Iernile geroase fac să crească  severitatea hipertensiunii și măresc riscul de evenimente cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, mai ales în cazul persoanelor hipertensive”, avertizează Institutul de Cardiologie din Montreal.

Ruptura plăcilor de ateroscleroză.  Să ne reamintim că ateromul (placa de aterom) este o substanță grasă (depozit de lipide), care se acumulează în interiorul arterelor. Iarna, chiar o activitate fizică simplă necesită un efort semnificativ din partea inimii: mersul în frig ar echivala cu alergarea a 100 de metri. Arterele coronare se contractă (spasm), ceea ce poate determina ruptura plăcilor de aterom și un accident acut prin tromboză”, explică prof. Claire Mounier-Vehier, cardiolog la Spitalul Universitar din Lille și președinte al Federației Franceze de Cardiologie.

Creșterea coagularii sângelui. Coagularea excesivă a sângelui poate duce la formarea cheagurilor de sânge. Atunci când un cheag blochează fluxul de sânge în artere poate duce la un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Iar frigul favorizează această coagulare: „inima începe să bată mai repede, consumul ei de oxigen crește și vasele se contractă, favorizând coagularea sângelui”, explică Federația Franceză de Cardiologie.

Risc de deshidratare. Acesta este un alt efect al vasoconstricției. Când este frig, pe lângă că scade dorința de a bea apă, accelerează constricția vaselor de sânge, responsabilă de reducerea debitului sangvin și a cantității de apă transportată de sânge. Deshidratarea reduce fluiditatea sângelui și obliga inimii la un efort mai mare pentru a funcționa, potrivit Federației de Cardiologie din Franța.

Care sunt persoanele vulnerabile?

Pacienții cu o afecțiune cardio-cerebro-vasculară sunt cele mai vulnerabile în sezonul rece. Adică  persoane cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, angină pectorală, antecedent de infarct, revascularizare coronariană sau arterială (stent, bypass etc.), boala valvelor cardiace… tulburări de ritm cardiac, accident vascular cerebral.

Persoanele cu vârste peste 70 de ani. Aceste pesoane au dificultăți de a se adapta la variațiile de temperatură. Pericolul persistă la temperaturi negative dar, de asemenea, la variațiile de temperatură de la o zi la alta, știind că vântul mărește senzația de frig și consecințele acestuia.

Cum ne protejăm inima de frig?

Federația Franceză de Cardiologie oferă cinci recomandări:

1. Acoperiți capul și picioarele cu ceva călduros pentru a evita pierderile semnificative de căldură și a reduce riscul de vasoconstricție.
2. Evitați efortul la temperaturi scăzute fără o perioadă de acomodare.
3. Limitați efectuarea de activități în perioadele anunțate ca fiind geroase, când se înregistrează vârfuri ale poluării aerului. Microparticulele și oxidul nitric măresc riscul de infarct.
4. Senzația de ”gheară” în piept, palpitațiile, dificultățile de respirație sau durerile toracice, amețeli la efort – sunt simptome care impun de urgență consultarea medicului.
5. Feriți-vă de expunerea în același timp la acești factori de risc: frig, stres și tutun. Stresul duce la creșterea ritmului cardiac. Frigul contractă artera coronară. De asemenea, tutunul afectează inima și contribuie la îngustarea arterei. Cei trei factori pot accelera obstrucția arterelor.