De ce Israel alege să își facă alianțe cu lideri antisemiti în România și în alte părți ale Europei?

Colette Avital, fosta ambasadoare a Israelului în România, lansează o întrebare îngrijorătoare: de ce Israelul, statul evreu care a luptat împotriva antisemitismului și fascismului, își alege aliați din rândul extremiștilor de dreapta care promovează ideologii antisemite, în special în Europa de Est, inclusiv în România?

În ciuda pericolelor evidente, autoritățile israeliene par să ignore aceste realități, punând în balanță un pragmatism riscant împotriva valorilor fundamentale ale statului evreu.

România a fost recent scena unei manifestări publice care a stârnit îngrijorare: Călin Georgescu, fost candidat la prezidențialele din 2024, a salutat mulțimea ridicând brațul într-un gest simbolic al Gărzii de Fier, o organizație fascistă românească. Acesta nu este un incident izolat. Georgescu, deja acuzat de autoritățile române pentru promovarea antisemitisimului și fascismului, a continuat să își declare sprijinul pentru ideologiile extremiste și antisemite. De asemenea, alți lideri politici români, precum Diana Sosoaca, au făcut declarații publice împotriva evreilor, cerându-le să „se întoarcă în țările lor”.

În ciuda acestui climat ostil, Israelul a menținut contactele cu astfel de lideri, inclusiv cu Georgescu. Ministrul israelian al Afacerilor Diasporei, Amichai Chikli, a avut o conversație telefonică cu acesta în noiembrie 2024, în ciuda presiunii interne și externe. Deși Ministerul de Externe israelian a declarat că această întâlnire nu reflectă poziția guvernului israelian, interacțiunile continue cu partidele de extremă dreapta din Europa ridică întrebări legate de prioritățile diplomației israeliene.

16:09, 22.02.2025 • Internațional

Hamas a predat încă doi ostatici israelieni Crucii Roșii în Gaza

16:46, 19.02.2025 • Internațional

Hamas spune că este gata să elibereze toți ostaticii israelieni deodată

Antisemitismul rămâne o problemă persistentă în România, iar sondajele arată o divergență clară între atitudinea pozitivă față de evrei și percepțiile antisemite. În ciuda unei majorități care consideră că Holocaustul a avut loc și care are o opinie favorabilă despre Israel, aproape o treime dintre români sunt de acord cu afirmații antisemite, cum ar fi ideea că evreii „merită” ce li s-a întâmplat din cauza crucificării lui Iisus. În ciuda acestui fapt, Israelul continuă să sprijine, în mod indirect, un climat favorabil extremismului și antisemitismului, căutând sprijin politic din partea acestor grupuri.

Israelul pare să adopte o politică pragmatică în fața unei Europe unde extrema dreaptă câștigă teren. Într-o perioadă în care Israelul se confruntă cu o izolare din ce în ce mai mare pe plan internațional, liderii israelieni par dispuși să colaboreze cu forțe care, de fapt, promovează ura împotriva evreilor. Așa cum sugerează Avital, aceasta este o abordare oportunistă care nu ia în considerare pericolele de pe termen lung și ignoră lecțiile istorice ale statului evreu.

De ce Israelul alege aceste alianțe periculoase? Unii sugerează că teama de izolare și necesitatea de a câștiga sprijin în fața unei Europe tot mai divizate ar putea sta la baza acestei politici. Totuși, acest tip de calcul politic pune în pericol principiile fundamentale ale statului israelian și siguranța comunității evreiești globale.

Această situație ridică întrebări importante despre responsabilitatea Israelului în menținerea unui echilibru între pragmatismul politic și valorile fundamentale ale statului evreu. Alegerea de a sprijini sau de a încuraja lideri care promovează ideologii antisemite subminează nu doar securitatea comunității evreiești, dar și istoria tragică a poporului evreu. Căutarea unui sprijin politic, indiferent de costurile morale, poate avea consecințe de durată, iar lecțiile din trecut ar trebui să fie un ghid pentru viitor.