De ce ne trezim cu gândul să nu mai plătim impozite? O privire critică spre motivele din spatele acestei iminente decizii

E o întrebare tot mai des auzită în zilele noastre: de ce să mai dăm bani unui stat care pare să alunece tot mai mult într-o ineficiență generală, fără a ne oferi în schimb beneficii tangibile pentru banii pe care îi cheltuim? Întrebarea e mai mult decât justificată, mai ales în contextul în care mulți dintre noi trec prin greutăți financiare și simt că impozitele pe care le plătesc nu sunt pe deplin motivate. Iată câteva rațiuni ce stau în spatele acestei posibile decizii:

1. Opacitatea și lipsa de responsabilitate: Mulți contribuabili se plâng că nu au o imagine clară despre cum sunt folosiți banii lor și că există prea puțină transparență în ceea ce privește bugetul public. Deciziile legate de cheltuieli par a fi luate fără a consulta cetățenii și fără o justificare adecvată, alimentând astfel sentimentul de nemulțumire și lipsă de încredere.
2. Ineficiența administrativă: Mulți consideră că administrația publică e prea mare și ineficientă, iar banii publici sunt deseori cheltuiți pe birocrație excesivă și salarii mari în sectorul public. În contextul în care mulți se confruntă cu dificultăți financiare, această percepție alimentează resentimentele față de plata impozitelor.
3. Corupția și gestionarea defectuoasă a fondurilor publice: Scandalurile de corupție și gestiunea inadecvată a banilor publici sunt frecvente, iar mulți consideră că banii lor sunt risipiți sau folosiți în scopuri personale de politicieni corupți. Acest lucru alimentează sentimentul că plata impozitelor nu aduce beneficii reale societății.
4. Lipsa serviciilor publice de calitate: Mulți se plâng că nu primesc suficiente servicii publice de calitate în schimbul impozitelor plătite. Infrastructura precară, sistemul de sănătate și educație deficitare, precum și lipsa unor servicii sociale adecvate sunt doar câteva exemple care alimentează nemulțumirea față de plata impozitelor.
5. Taxarea excesivă: Mulți consideră că nivelul impozitelor pe muncă și afaceri e prea ridicat, ceea ce descurajează creșterea economică și inovarea. Această percepție îi determină pe mulți să caute modalități de a evita plata impozitelor sau de a le reduce.
6. Lipsa de transparență și responsabilitate: Multe instituții publice nu sunt suficient de transparente în ceea ce privește cheltuielile, alimentând speculații și teorii ale conspirației despre cum sunt folosiți banii publici și subminând încrederea cetățenilor.

7. Percepția unei clase politice nepăsătoare și corupte: O parte semnificativă a cetățenilor consideră că politicienii sunt preocupați mai mult de propriile interese sau de interesele unor grupuri restrânse decât de bunăstarea generală a populației. Această percepție alimentează resentimentele față de plata impozitelor.
8. Sistem fiscal aparent injust: Mulți consideră că sistemul fiscal nu este echitabil și că unii contribuabili sunt avantajați în detrimentul altora. Scutirile fiscale și evaziunea fiscală alimentează sentimentul de nedreptate și de frustrare.
9. Lipsa unor servicii esențiale: Cetățenii se confruntă adesea cu lipsa unor servicii esențiale, cum ar fi infrastructura, asistența medicală și educația, în ciuda plății impozitelor. Această situație alimentează nemulțumirea și determină mulți oameni să considere că plătirea impozitelor nu aduce beneficii palpabile sau nu justifică nivelul impozitelor percepute.
10. Soluții alternative disponibile: Odată cu avansul tehnologic și digital, mulți cetățeni găsesc soluții alternative pentru a-și gestiona finanțele și pentru a evita plata impozitelor. De exemplu, utilizarea serviciilor online și aplicațiilor poate fi o modalitate de a reduce impactul fiscal.
11. Lipsa de încredere în administrația publică: Mulți cetățeni nu au încredere în administrația publică și consideră că instituțiile statului sunt corupte sau incompetente. Acest lucru alimentează dorința de a evita plata impozitelor și de a găsi modalități alternative de a-și proteja veniturile.
12. Instituții inutile și birocrație excesivă: Există percepția că există sute de instituții inutile în cadrul aparatului de stat, care sunt pline de funcționari plătiți degeaba. Birocrația excesivă și complexitatea procedurilor administrative creează frustrări în rândul contribuabililor.
13. Sinecuri și favoritism politic: Există suspiciuni cu privire la crearea de poziții inutile în administrația publică pentru a răsplăti susținătorii politici sau pentru a întări controlul asupra aparatului de stat. Aceste sinecuri alimentează resentimentele față de plata impozitelor.
14. Cheltuieli exorbitante pentru proiecte inutile sau corupte: Cheltuielile excesive pentru proiecte inutile sau corupte sunt percepute ca fiind o formă de risipă a banului public. Astfel de cazuri erodează încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona eficient resursele publice.
15. Percepția asupra avansului României: Impozitarea este la un nivel foarte ridicat în România. Populația nu contestă ideea de impozite, totuși, mai nimeni nu înțelege de ce trebuie susținută o economie care nu performează și un aparat administrativ de dimensiuni absurde.

12:51, 14.05.2024 • POLITICĂ

Planul premierului Ciolacu pentru salariați: deduceri din impozit pentru angajații cu copii și introducerea salariului minim european

Toate aceste motive și toți acești factori conturează un tablou al nemulțumirii și frustrării din ce în ce mai prezente în societate față de sistemul fiscal și administrativ actual. Pentru a contracara această tendință și pentru a restabili încrederea în stat, este necesară o reformă profundă a modului în care sunt cheltuiți banii publici și a sistemului fiscal în ansamblu.

Este posibilă această schimbare? În teorie, da. În practică, va fi nevoie de un efort comun și susținut din partea tuturor actorilor implicați în procesul de guvernare și administrare a resurselor publice.

Cum ar fi posibil să trăiești în afara lumii în care se plătesc impozite?

Să explorăm opțiunile pentru cei care își doresc să trăiască în afara lumii în care se plătesc impozite:

1. Viața în afara jurisdicției statului: Există anumite teritorii sau regiuni pe glob care sunt considerate zone libere de taxe sau care aplică taxe și impozite reduse pentru rezidenți sau companii. Aceste locuri pot include insule, teritorii mici sau state care au politici fiscale prietenoase.
2. Evitarea stabilirii rezidenței permanente: Unele persoane aleg să nu își stabilească rezidența permanentă într-o anumită țară sau jurisdicție, ceea ce poate duce la evitarea plății impozitelor locale. În schimb, ei pot alege să călătorească continuu sau să își schimbe frecvent locul de reședință.
3. Utilizarea serviciilor offshore: Unele persoane și companii utilizează serviciile offshore pentru a-și gestiona finanțele și pentru a evita plata impozitelor. Aceste servicii pot include înființarea de companii în jurisdicții cu reglementări fiscale favorabile sau utilizarea conturilor bancare offshore.
4. Adoptarea stilului de viață nomad digital: Mulți profesioniști din domeniul tehnologiei și al comunicării aleg să ducă un stil de viață nomad digital, călătorind continuu și lucrând de la distanță. Aceștia pot evita plata impozitelor locale prin faptul că nu își stabilesc rezidența permanentă într-o anumită țară sau jurisdicție.
5. Participarea la economia subterană: Unele persoane și afaceri desfășoară activități economice neînregistrate și nefiscalizate, evitând astfel plata impozitelor și taxelor. Aceste activități pot fi desfășurate în mod clandestin sau în afara cadrului legal.
6. Crearea unei comunități autarhice: Unele comunități sau grupuri sociale își dezvoltă propriile sisteme de guvernare și autogestionare, evitând astfel implicarea cu autoritățile statale și plata impozitelor. Aceste comunități pot fi bazate pe principii de solidaritate și cooperare, renunțând la conceptul de proprietate privată și la utilizarea monedei.
7. Utilizarea criptomonedelor: Criptomonedele oferă o modalitate alternativă de gestionare a finanțelor și de evitare a plății impozitelor. Utilizatorii pot transfera și stoca fonduri într-o manieră descentralizată și anonimă, evitând astfel supravegherea și reglementarea guvernamentală.
8. Traiul în afara legii: În unele cazuri extreme, anumite persoane aleg să trăiască în afara legii, evitând plata impozitelor și taxelor prin desfășurarea unor activități ilegale sau neautorizate. Această abordare poate atrage însă consecințe legale grave și poate duce la izolare socială sau economică.

Există, deci, mai multe modalități prin care o persoană sau o afacere poate încerca să trăiască în afara lumii în care se plătesc impozite. O pun în operă destul de mulți, deja. Cel puțin pe direcția ascunderii profiturilor. Amărâților le rămân foarte puține soluții, în afara sălbăticiei, în afara unor comunități autarhice, în afara a ceea ce, în limbaj colocvial, se numește a-ți lua câmpii. Și, mai mult ca sigur, aici vedem rana supurândă a unui concept societal nefuncțional.

Statul nu merită încredere, Statul nu performează, Statul nu lucrează pentru noi.

Ce facem, deci? Ieșim? Rămânem și punem mâna pe coase, furci, topoare?