De ce nu înțeleg europenii votul americanilor pentru Donald Trump

Europenii privesc cu o neîncredere constantă și o doză de consternare votul pe care americanii l-au dat lui Donald Trump. În ochii multora dintre ei, Trump este un lider imprevizibil, populist, al cărui discurs direct și polarizant contrastează puternic cu standardele de comunicare mai reținute ale Europei.

De ce însă această fascinație pentru Trump în Statele Unite și, mai ales, de ce susținerea sa persistentă printre americani, chiar și în fața unor critici globale puternice? De ce pentru americani este el un simbol de înnoire, iar pentru europeni o anomalie politică? Pentru a înțelege, trebuie să analizăm modul diferit în care se percepe politica și leadershipul de ambele părți ale Atlanticului, precum și contextul social și economic care a permis ascensiunea lui Trump.

De la idealismul european la pragmatismul american

O bună parte a Europei încă privește politica prin prisma unui idealism îmbinat cu valori liberale, promovând cooperarea și multilateralismul. În contextul Uniunii Europene, unde națiunile sunt interdependente și au adoptat politici comune, leadershipul este în general asociat cu compromis, diplomație și dialog. Mulți europeni și-au pus speranțele în lideri precum Barack Obama, văzându-l ca pe un simbol al schimbării și progresului, așa cum l-au perceput și americanii în epoca sa. Într-un mod similar, europenii au așteptări de la SUA – ca de la un partener dedicat păcii și echilibrului mondial. Trump, însă, a subminat această imagine clasică de cooperare prin abordarea sa directă, mai aproape de naționalism decât de idealurile internaționale.

Trump, un fost democrat devenit republican, a preluat o America obosită de statutul de „polițist global” și de promisiunile de prosperitate care nu au fost împărtășite de toate categoriile sociale. În locul idealismului de tip Obama, el a reactivat în rândul publicului american o identitate profund naționalistă și o mândrie legată de simbolurile și resursele americane. Promovând sloganul „America First”, Trump a sugerat că interesele americane ar trebui puse pe primul plan – un mesaj care a rezonat profund în rândul unei părți a Americii dezamăgită de globalizare. În viziunea sa, SUA ar trebui să se protejeze de amenințări economice precum China și să nu accepte compromisuri care ar afecta locurile de muncă și economia locală. Europenii, a căror mentalitate se îndreaptă mai mult spre alianțe și compromis, văd această abordare ca pe un regres sau o frână pentru cooperarea internațională.

21:21, 22.11.2024 • ALEGERI

Ce a făcut Marcel Ciolacu în ultima zi de campanie electorală

09:03, 17.11.2024 • Internațional

SUA: Trump va avea „mai multă putere decât și-au imaginat părinții fondatori”

Spectacolul politic american: de la Obama la Trump

Ceva s-a schimbat însă în felul în care politica este „vândută” publicului. Mandatul lui Obama a inaugurat era politicii-spectacol, în care mesajele politice au fost ambalate cu pricepere în storytelling și strategii de influență. Campaniile sale au beneficiat de o susținere financiară privată masivă și au pus accent pe branding personal, transformând „Obama” într-un simbol. O bună parte din susținerea sa a venit nu doar din planurile politice, ci și din modul în care s-a poziționat ca un simbol modern și cosmopolit.

Trump a preluat această tehnică, dar i-a schimbat substanțial direcția. Fost star de televiziune și cunoscut pentru emisiunea „The Apprentice”, Trump a transformat politica într-un spectacol mai captivant și mai direct. Prin stilul său de comunicare simplu și direct, Trump a atras segmentul american care resimțea o deconectare față de politicienii tradiționali. Pentru europeni, însă, această abordare poate părea trivializantă și neconformă cu ideea de respect și distanță politică, alimentând percepția că administrația lui Trump ar fi mai mult un show mediatic decât un efort serios de guvernare.

Războiul economic cu China și noua ordine mondială

Un alt punct de divergență între modul în care Trump și europenii percep economia globală este relația economică cu China. Dacă europenii sunt tentați să vadă comerțul global prin prisma beneficiilor mutuale, Trump a abordat relația cu China ca pe o amenințare directă la adresa economiei americane. De fapt, politica lui economică protecționistă vine ca o reacție la creșterea enormă a Chinei ca putere industrială și ambiția acesteia de a deveni, până în 2049, prima economie a lumii. În contextul unui deficit comercial uriaș și a programelor strategice chinezești de tip „Belt and Road” sau „Made in China 2025”, Trump a inițiat războaie comerciale, menite să încetinească ritmul de avans economic al Chinei. În Europa, astfel de mișcări sunt adesea văzute ca fiind agresive, riscând destabilizarea piețelor globale și deteriorarea relațiilor internaționale. Totuși, în realitate, mulți politicieni americani, chiar și din tabăra democrată, împărtășesc această preocupare față de China – lucru mai puțin observat în dezbaterile europene.

Europa – un actor nesigur în fața unei Americi divizate

Pentru europeni, ascensiunea lui Trump este un simbol al instabilității și divizării, dar ceea ce ignoră este că problema este mult mai profundă. UE a acumulat un deficit enorm în comerțul cu China, iar proiectele economice chinezești amenință interesele economice și strategice europene. Însă, chiar dacă Trump și administrația sa au fost un subiect de dezbatere fierbinte în Europa, UE s-a dovedit incapabilă să ia măsuri unitare și concrete pentru a-și proteja interesele în fața Chinei sau pentru a susține, pe de altă parte, o poziție solidă în fața politicii americane.

Lideri europeni ca Angela Merkel sau Emmanuel Macron au susținut că Europa trebuie să-și „ia soarta în propriile mâini”, dar, în realitate, au depins de SUA pentru securitate și susținere economică. Este puțin probabil ca, în viitorul apropiat, Europa să poată concura cu superputeri ca SUA sau China. Când Trump pune accent pe „America First”, el vorbește de fapt despre o independență economică pe care Europa și-o dorește, dar nu a reușit încă să o realizeze.

Naționalismul american și dilema europeană

Votul pentru Trump reprezintă o revenire a naționalismului economic în America și este o reacție la globalizarea care, în viziunea multor americani, nu a adus decât avantaje pentru elitele globaliste și pentru competitorii internaționali, în timp ce lucrătorul american de rând a fost neglijat. În Europa, există o reticență în fața unui asemenea discurs, deoarece contravine spiritului colaborativ al UE. Însă, pentru americani, Trump promite o reconstrucție internă și un viitor în care America își va proteja interesele și va negocia ferm în fața lumii.

În concluzie, europenii și americanii au viziuni diferite asupra viitorului lor politic și economic. Trump este văzut de europeni ca un lider izolaționist și polarizant, dar pentru o bună parte din americani, el reprezintă o încercare de a reveni la o Americă puternică, mândră și independentă. Europenii vor trebui să recunoască această realitate și să găsească un mod de a se adapta la o Americă care, indiferent cine se află la putere, va pune propriile interese mai presus de toate. Viitorul Europei depinde de capacitatea sa de a se organiza și de a deveni un actor global cu propriile sale priorități – o decizie esențială pentru a evita un viitor în care este doar un spectator al deciziilor altora.