De ce nu ne merge cardul de sănătate și nici platforma ghișeul.ro; președinta CNAS dezvăluie adevărul

Publicat: 18 feb. 2025, 20:59, de Vera Popa, în ACTUALITATE

Puterea

Românii au ajuns să stea la coadă și pe internet, așa cum ne-a anunțat aplicația Ghișeul.ro, care nu a fost funcțională aproximativ două săptămâni. Nici aplicația CNAS prin care pacienții o accesează cu cardul de sănătate nu merge. Motivele au fost explicate, marți, Comisia de IT din Camera Deputaților, de conducerea celor două instituții.

Reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au dat astfel explicații cu privire la colapsul recent al unor platformelor digitale esențiale pentru cetățeni, precum Ghișeul.ro, SEAP, PCUE și SIAE. Ei au fost audiați la comisia de specialitate la inițiativa președintelui acesteia, Radu Miruță (USR).

Parlamentarii comisiei au apreciat că problemele tehnice grave au lăsat milioane de români fără acces la servicii de bază în sănătate, iar explicațiile primite confirmă dezastrul din instituțiile responsabile cu digitalizarea României.

Puțini specialiști la ADR, iar de la CNAS fug toți IT-iștii

În timp de reprezentanții ADR au precizat că doar 3,5% dintre angajați au pregătire tehnică de specialitate, președinta CNAS a dezvpluit că aplicația este veche de 20 de ani, iar IT-iștii fug de salariile mici din această instituție.

”Orice problemă de natură managerială consistă în trei lucruri: resursa umană, resursa materială şi resursa educaţională. Dar resursa cea mai importantă e resursa umană pe care o ai sau nu o ai. Avem în acest moment oameni, dar oamenii din IT, ştiţi foarte bine, nu vin la salariile pe care le putem oferi noi. Asta este o realitate foarte serioasă. Oamenii câştigă de 10 ori mai mult în domeniul IT decât putem oferi noi la Casa de Asigurări. S-au creat cinci astfel de posturi, doar două s-au putut ocupa, pentru că oamenii cu adevărat pregătiţi nu au venit înspre noi, iar cei care au venit au înţeles de abia după aceea care sunt particularităţile şi unul a plecat după o săptămână, când a văzut volumul de muncă”, a declarat preşedinta CNAS, Valeria Herdea.

Câți ani are platforma CNAS

Valeria Herdea a cerut ajutorul parlamentarilor să facă modificări legislative în viitorii ani spre a simplifica, a debirocratiza modalitatea de achiziţie, aștfel și ceilalți preşedinţi care vor urma la CNAS vor avea aceleași probleme.

”Şase luni durează în SEAP să ridic o solicitare şi după şase luni vine ordonanţa şi spune că nu mai poţi să faci achiziţii. Am avut tot sprijinul pe care l-am putut avea. (…) Platforma informatică a asigurărilor de sănătate – PIAS 1 – a fost iniţiată din 2002, este foarte veche, iar acum funcţionează cu intermitenţe, iar în acest an disfuncţionalităţile au devenit mult mai evidente. Am şi anunţat în conformitate cu prevederile legale această indisponibilitate şi rând pe rând în data de 7 şi în data de 12 am ridicat două dintre măsurile care vor permite furnizorilor să poată să transmită şi să înregistreze, de fapt, serviciile medicale. (…)

Suntem într-o perioadă de mentenanţă în care se fac testări, intervenţii pe această platformă, inclusiv s-au anunţat perioade de indisponibilitate totală. Ce se întâmplă cu pacientul? (…) Sistemul este foarte, foarte vechi. Eu pot să scot vinovat pe oricine, dar, atât timp cât sistemul meu este foarte vechi, va cădea din nou”, a mai spus președinta CNAS.

O soluție ar fi implementarea noii platforme PIAS 2, adaugă Valeria Herdea. Dacă prima platformă a fost proiectată în 1999 pentru a funcţiona cu aproximativ 10.000 – 15.000 de furnizori, acum există un număr de 42.000 de furnizori de servicii medicale, a povestit aceasta.

”Ce am aflat este incredibil”

Președintele Comisiei IT, Radu Miruță, spune că ceea ce a aflat la discuțiile de la Parlament este incredibil.

”Ce am aflat astăzi este incredibil: din cei 250 de angajați ai ADR, doar 10-12 persoane au pregătire tehnică reală. Restul sunt plimbați pe funcții birocratice. Complet inacceptabil pentru o instituție care ar trebui să digitalizeze România. Doar 3,5% dintre angajați se ocupă efectiv de digitalizare. Cum ar putea să funcționeze sistemele publice dacă cei care le administrează nu au studii în domeniu?”, a declarat Radu Miruță.

În plus, firmele de mentenanță care ar trebui să asigure funcționarea platformei CNAS nu au fost niciodată sancționate, deși serviciile acestora au eșuat constant. În ultimii doi ani, CNAS a plătit 700.000 de lei anual pentru mentenanța sistemului de sănătate, fără ca vreo penalitate să fie aplicată pentru defecțiuni. Mai mult, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a recunoscut că nu are un administrator pentru centrul de date, iar sistemul electronic pentru 3 milioane de români nu a avut niciun fel de redundanță, iar când au făcut-o, au pus-o în aceeași clădire, adaugă Miruță.

”Suntem în fața unui dezastru național în digitalizare. Reprezentanții CNAS au recunoscut că platforma de sănătate este în colaps, iar soluția de stabilizare totală a sistemului ar costa în jur de 600.000 de euro, bani care nu s-au găsit la buget. Pentru medicamente la CCR au găsit bani, pentru modernizarea sistemului CNAS nu!”, a declarat și deputatul Radu Mihaiu, fost primar al sectorului 2.