De ce nu sunt arestați Georgescu, Potra, Sechila și ceilalți golani neolegionari

Călin Georgescu, figura momentului în peisajul politic românesc, a stârnit numeroase discuții prin declarațiile sale și asocierile cu grupări neolegionare. Cu toate acestea, prezența sa în libertate ridică întrebări legate de motivele pentru care nu a fost arestat, în ciuda acestor evidențe.

Libertatea de exprimare și limitele legii

În România, libertatea de exprimare este garantată prin Constituție. Declarațiile lui Georgescu, deși controversate, se încadrează în acest drept fundamental. Până în prezent, nu există dovezi concrete că ar fi încălcat legi care să justifice arestarea sa.

Dosare penale și stadiul acestora

În 2022, Georgescu a fost subiectul unui dosar penal pentru declarații considerate apologetice la adresa Mișcării Legionare. Cu toate acestea, dosarul nu a condus la măsuri legale semnificative împotriva sa.

Asocieri cu grupări neolegionare

Recent, Georgescu a fost văzut în compania lui Eugen Sechila, un cunoscut lider neolegionar. Deși aceste asocieri sunt alarmante, ele nu constituie, în sine, infracțiuni care să justifice arestarea.

Propagarea mesajelor extremiste

Deși Georgescu a făcut declarații controversate despre Mișcarea Legionară, el a negat constant orice legături cu mișcări extremiste. Fără dovezi clare ale implicării sale în activități ilegale, autoritățile nu au motive legale pentru arestare.

Este neolegionarismul asociat nazismului?

Neolegionarismul, manifestat în România postcomunistă, este adesea asociat cu ideologii de extremă dreapta, inclusiv cu nazismul. Mișcarea neolegionară revendică moștenirea Gărzii de Fier, o organizație fascistă interbelică, cunoscută pentru antisemitismul și naționalismul său extremist.

Deși neolegionarismul și nazismul au origini și contexte istorice distincte, ele împărtășesc trăsături comune, precum ultranaționalismul, antisemitismul și promovarea supremației unei anumite etnii. Astfel, neolegionarismul este adesea perceput ca fiind înrudit cu nazismul, datorită acestor similitudini ideologice.

Există lege care să interzică aceste ideologii?

Da, în România există legislație care interzice organizațiile, simbolurile și promovarea ideologiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002, aprobată și modificată prin Legea nr. 107/2006 și ulterior prin Legea nr. 217/2015, prevede sancțiuni pentru astfel de activități. Conform acestor acte normative, confecționarea, vânzarea, răspândirea sau deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și utilizarea lor în public, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

De asemenea, promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, crime contra umanității și crime de război, precum și promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Și totuși… nu-i leagă nimeni

Deși legislația românească interzice promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, aplicarea acestor legi în practică întâmpină dificultăți. Un exemplu elocvent este cazul lui Călin Georgescu, care, în 2022, a fost subiectul unui dosar penal pentru declarații considerate apologetice la adresa Mișcării Legionare. Cu toate acestea, în iunie 2022, Parchetul General a clasat dosarul, motivând că fapta nu este prevăzută de legea penală sau că nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege.

Această decizie a fost justificată prin faptul că legislația actuală „nu este adaptată la realitățile faptice„.

Astfel, deși există legi care interzic astfel de ideologii, interpretarea și aplicarea lor pot varia, ceea ce duce la situații în care persoane precum Călin Georgescu nu sunt sancționate conform așteptărilor publice.