De ce Paștele Catolic și cel Ortodox au date diferite. Explicația simplă a unei probleme complicate

Publicat: 04 apr. 2021, 08:00, de Irina Maria Mari, în LIFESTYLE

Creștinii ortodocși și cei catolici sărbătoresc de multe ori Paștele la date diferite. Cu toate că sunt unii ani în care sărbătoarea cade în aceeași zi, de cele mai multe ori catolicii sunt primii care sărbătoresc Învierea lui Iisus și ortodocșii o fac după aceea.

Multă lume se întreabă de ce Paștele Catolic și cel Ortodox au date diferite în condițiile în care restul sărbătorilor din an cad în aceeași zi.

Este important de spus, încă de la început, că, în timp ce românii marchează toate celelate sărbători din an odată cu catolicii, există și ortodocși, exemplu fiind rușii sau sârbii, care au date diferite inclusiv pentru Crăciun, Anul Nou sau Bobotează.

Cum se calculează data la care cade Paștele

Încă din secolul IV, de la conciliul de la Niceea din anul 325, data la care se sărbătorește Învierea lui Iisus a fost stabilită ca fiind una variabilă.

Metoda de calcul a acesteia se face în funcție de două elemente, mișcarea soarelui și mișcarea lunii.

Astfel, se ia în calcul echinocțiul de primăvară, dată fixă 21 martie, și luna plină, prima după acest moment.

Chiar și după Marea Schismă din 1054, atunci când creștinătatea a fost împărțită în două – Biserica Apuseană (Catolică) și Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) – metoda de calcul a datei la care se sărbătorește Paștele a fost păstrată.

Citește și: Paștele Catolic: Se impun restricții de circulație în Ungaria

De ce Paștele Catolic și cel Ortodox au date diferite

Având în vedere că metoda de calcularea a datei la care se sărbătorește Paștele este aceeași și primul element al acesteia este o dată fixă, ar fi de așteptat ca cele două biserici să sărbătorească deodată Învierea.

Și totuși, această dată fixă, este cea care duce la diferența dintre data la care se sărbătorește Paștele.

Diferența dintre calendarul iulian și cei gregorian

De-a lungul istoriei au existat mai multe calendare, dar cele folosite în Europa sunt calendarul iulian, stabilit de împăratul roman Iulius Cezar și calendarul gregorian, care a fost introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582 pentru a corecta vechiul calendar care rămânea în urmă din cauza neconcordanței astronomice.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Citește și: INTERVIU Ce consumăm cel mai des în Postul Paștelui și la ce beneficii sau riscuri ne expunem

În aceste condiții, majoritatea țărilor au adoptat în cele din urmă calendarul gregorian, Regatul României a făcut-o în 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

O nevoie de adaptare a determinat și Biserica Ortodoxă să ia o astfel de decizie, iar la congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 s-a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe.

A rămas, totuși, la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian, în timp ce celelate biserici au fpcut-o.

Așa se face că în prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian