De ce România nu poate fi atacată de Rusia. Explicațiile politologului Cristian Pîrvulescu
Rusia ar putea declanșa un conflict armat fără precedent în Europa, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu. Chiar dacă nu va ataca țările care fac parte din NATO, Ucraina rămâne o țintă sigură și este posibil ca invazia să se producă din mai multe zone de frontieră.
Specialistul spune că liderul rus Vladimir Putin pune acum în aplicare un plan de război hibrid, la care se lucrează deja de ani întregi. Miza ar fi dezbinarea puterilor precum NATO și Uniunea Europeană „Atacul pe care îl așteptăm e posibil să fie unul necruțător, un atac aerian și cu rachete. Mulți vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”, a declarat politologul la Digi24.
„Eu cred că această intervenție în Ucraina este pregătită minuțios de foarte multă vreme, de ani de zile, poate chiar de 14 ani, după summitul de la București, când Vladimir Putin a fost pus la curent cu posibila lărgire a NATO și a dat un răspuns foarte dur liderilor occidentali…orientarea proeuropeană și pro-NATO a Ucrainei a devenit evidentă și lucrurile pentru Putin au devenit clare: singura soluție, intervenția militară”, mai explică Pîrvulescu.
Este vorba despre o reconstrucție a Imperiului Rus
Nu exită riscul ca România să fie victimă a conflictului armat rus, însă Vladimir Putin și-ar dori să preia puterea în Europa de Est, dând dovadă de un comportament irațional. „Nu e posibil niciun război cu România. Putin nu va ataca NATO, va ataca Ucraina. Ceea ce nu știm este cât de adânc va intra în Ucraina….dar acesta țară ar putea fi supusă unui atac fără precedent. Putin și-a și prezentat viziunea spunând că pentru el, Rusia înseamnă tot teritoriul până în Europa Centrală, deci și Ucraina – care este parte a Rusiei, și Belarusul. Deci nu e vorba numai de, cum spun unii, o reconstrucție parțială a URSS.
Este vorba despre o reconstrucție a Imperiului Rus. Vladimir Putin se crede trimisul lui Dumnezeu pentru a salva Rusia. Vorbim acum de un personaj pe care îl estimăm a fi rațional, dar care nu se comportă foarte rațional”, spune politologul.