De ce se consideră CEO-ul Hidroelectrica agent de vânzări pentru deținerile statului?

Statul român trebuie să vândă pe piața de capital un pachet suplimentar din deținerea la Hidroelectrica, de 10‑15%, afirma CEO-ul companiei, Karoly Borbely, la aniversarea de un an de la listarea la bursă a companiei.

În condițiile în care fondurile de pensii au înghițit deja jumătate din free-floatul Hidroelectrica, Borbely se comportă ca un agent de lobby al acestora.

Karoly Borbely, care este persoana plasată în vârful ierarhiei administrative a Hidroelectrica, este de părere că statul ar trebui să mai vândă din acțiuni, dar să își păstreze pachetul de control (minim 50,1%, de la 80% în prezent), ceea ce trimite la ideea că ar mai putea urma o tranșă de acțiuni scoase la vânzare, tot de 10‑15%.

Ce se va întâmpla cu acești bani rezultați din vânzări repetate ale deținerilor statului la cea mai performantă companie din economia locală? Cel mai probabil vor avea soarta banilor rezultați din vânzarea BCR, adică vor finanța deficitul bugetar, deci vor merge în consum și nu în investiții.

Și cum traiul pe datorie a devenit un sport preferat de autorități, datoria publică crescând în ritm amețitor (peste 52% din PIB ,în prezent, de la 13% din PIB în 2007), iar deficitul bugetar este tot mai greu de cârpit fără măsuri fiscale dure, care ar genera însă pierderi de capital politic. Vânzarea unor dețineri ale statului, câte au mai rămas, se va contura ca și soluție posibilă anul viitor.

13:16, 18.11.2024 • Finanțe

Fondurile de pensii Pilon II ar putea înghiți toată Hidroelectrica de la BVB

13:10, 08.11.2024 • ECONOMIE

Investitori mari au cumpărat masiv acţiuni Hidroelectrica, după alegerea lui Trump

Cu o capitalizare de 58% miliarde lei, Hidroelectrica ar putea furniza bugetului de stat aproape 9 miliarde lei dacă ar urma încă un IPO cu 15% din acțiuni, ceea ce nu e deloc de neglijat în perspectiva foamei de bani cu care se va confrunta statul în 2025, un an de revenire la bun simt economic după mai multe campanii electorale în 2024.

La cine ar ajunge noile acțiuni Hidroelectrica?

După cum se știe, precedentul pachet de 19,9% din acțiuni oferite spre vânzare la BVB a reprezentat, de fapt, deținerea Fondului Proprietatea care a dorit să își facă exitul din companie.

După centralizarea mai multor raportări ale fondurilor de pensii după închiderea ofertei publice, a rezultat că jumătate din acțiuni fuseseră înghițite de către acestea.

Este un fenomen mai amplu care caracterizează piața locală de capital – pe măsură ce fondurile de pensii au căpătat tracțiune acestea au început să topească free-float-ul marilor companii listate (pachetele de acțiuni de sub 5% care sunt deținute de investitorii de mai mici dimensiuni) reducând implicit lichiditatea BVB.

În lipsa unor noi oferte pe piața locală, fondurile de pensii ar putea fi nevoite în curând să iasă în piața externă pentru a-și menține ponderea acțiunilor în portofolii, bursa locală de mici dimensiuni fiind deja un lighean cam strâmt pentru acestea.

Or, ieșirea în piețele externe implică mai multe resurse de monitorizare și capacitate analitică superioară, astfel încât fondurile își doresc în continuare marfă proaspătă la BVB care să le amâne creșterea expunerii pe piețele externe.

Iar un nou IPO la Hidroelectrica, poate chiar 2 pe termen mediu, le-ar pica mănușa.
Pentru stat însă ar fi o afacere cât se poate de proastă pe termen lung având în vedere dividendele generoase pe care le oferă Hidroelectrica (peste 10% este randamentul la dividend). Nu prea există alte dețineri ale statului la ora actuală care să fie mai bine remunerate ca la Hidroelectrica astfel încât de ce ai ucide găina cu ouă de aur, fie și parțial?

Din postura sa de reprezentant al statului, presiunile repetate pe care le face CEO-ul Hidroelectrica nu au sens dată fiind valoarea investiției pe care o are statul în companie.

A indentificat CEO-ul Hidroelectrica o sursă mai bună de investiții pentru stat odată ca o altă oferta publică a statului la companie ar fi finalizată? Ar trebui să ne dea mai multe detalii în caz că da.

Dacă se gândește la interesele micilor investitori care nu au încă acțiuni ar avea o logică poziția sa deși n-ar fi o treabă tocmai pentru CEO-ul companiei ci pentru șefii caselor de brokeraj și, eventual, pentru cei ai fondurilor de pensii.

Și, după o creștere de aproape 40% după primul an de listare, oricând pot apare corecții pe termen mediu.
Se gândește la lichiditatea bursei? Păi n-ar fi tocmai un argument date fiind plasamentele fondurilor de pensii care o diminuează imediat ce prind acțiuni mai interesante în vizor.

Ca să nu mai vorbim că din perspectiva actualilor deținători de acțiuni, pomenirea repetată de noi vânzări, chiar din gura actualului CEO, reprezintă un obstacol în calea aprecierilor de preț (ofertele publice se fac la prețuri inferioare cotațiilor în momentul anunțării lor, pentru a exista interes la cumpărare, astfel încât de ce să cumperi acum de la BVB când ai putea aștepta o nouă oferta publică anul viitor, mai ales dacă ar veni și pe o corecție așteptată în piețele de capital în 2025?)