De ce se opune Viktor Orban aderării Suediei și Finlandei la NATO

După modelul turcesc, împrumutat de la președintele Recep Tayyip Erdogan, nici Viktor Orban nu prea are de gând să lase Suedia și Finlanda în NATO.

Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a semnalat sâmbătă o posibilă nouă amânare a ratificării de către parlamentul de la Budapesta a aderării Finlandei şi Suediei la NATO, transmite Reuters.

Procesul ratificării acestei aderări de către legislativul ungar a fost tergiversat din iulie anul trecut, iar vineri Viktor Orban a adresat critici celor două ţări, cărora le-a reproşat că, asemeni Bruxellesului, răspândesc „minciuni sfruntate” despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni.

Deşi declarativ s-a arătat favorabil ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, Orban a apreciat în ultima sa declaraţie că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca legislativul ungar să lanseze dezbaterea pe acest subiect, programată să înceapă miercuri.

Conform agendei legislative publicate pe pagina web a parlamentului de la Budapesta votul final asupra ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO este programat pentru 6 martie. Totuşi, potrivit şefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, ar putea fi nevoie de mai mult timp.

„Parlamentul va pune aceasta pe agendă luni şi începe dezbaterea legislaţiei săptămâna viitoare. Conform procedurii parlamentare ungare, adoptarea legislaţiei are nevoie de circa patru săptămâni, deci parlamentul poate avea un vot asupra acesteia cândva în a doua jumătate a lui martie, în săptămâna cu 21 martie”, a indicat Gulyas.

Însă anul trecut în luna iulie parlamentarii ungari au reuşit în numai două zile să adopte o legislaţie privind revizuirea impozitării micilor afaceri.